...





                        

MedBlog

Bolile ocupaţionale sunt afecţiuni ce se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi (fizici, chimici ori biologici) caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.

Dupa OMS “Boli profesionale constituie afectiuni ai caror agenti etiologici specifici sunt prezenti la locul de munca, asociati cu anumite procese industriale sau cu exercitarea unor profesiuni”

Obiectivele:INFECTIE

1.Identificarea si evaluarea riscului pentru sanatate la locul de munca.

2.Supravegherea factorilor mediului de munca si a tehnologiilor care pot afecta sanatatea

3.Supravegherea starii de sanatate in relatie cu munca.

4.Expertiza medicala si reabilitarea profesionala.

5.Primul ajutor si ingrijirile medicale de urgenta.

6.Consultarea igienica in planificarea si organizarea muncii.

7.Evaluarea igienica a locurilor de munca.


În prima fază, ce durează ≈ 1-4 zile, se remarcă predominarea acţiunii sistemului nervos simpatic cu eliberarea în circuitul sanguin al hormonilor stratului medular al suprarenalelor, al insulinei, ACTH şi glucorticoizilor, care împreună activează procesele vitale ale organismului cu ridicarea temperaturii generale,  accelerarea metabolismului bazal, aceasta la rândul său  contribuie la scăderea masei ponderale cu accelerare de dezintegrare proteică, lipidică şi glucide, deminuarea permiabilităţii membranelor celulare şi inhibare de sinteză proteică. Toate aceste modificări pregăteşte organismul către existenţă în condiţii de alterare.

În faza a doua, începând de la a 4-5 zi, caracterul reacţiilor generale sunt determinate de prevalarea acţiunii sistemei nervoase parasimpatice. Importanţa de bază în această fază este determinată de mineralocorticoizi, hormonul somatotrop, aldosteron, şi aceticolin. În această fază se măreşte masa ponderală are loc normalizarea disbalansului proteic, se mobilizează procesele reparatorii ale organismului.


Schimbările  fotoreceptoare  în  bastonaşe:

-  Elementul  fotosenzitiv  este  rodopsina  ce  este  compusă  din  scotopsină  (proteină)  şi  retinen  (o  aldehidă  a  vitaminei  A). 

a)        Lumina  pe  retină  converteşte  trans rodopsina în 11-cis  rodopsină.  Ca rezultat  se  formează  o  serie  de  intermediari,  unul  din  care  este  meta rhodopsina  II. 

- Vitamina  A  este  necesară  pentru  regenerarea  rodopsinei.  Deficienţa  vitaminei  A  cauzează  orbirea  de  noapte.

b)       Meta  rhodopsina 2  activează  o  proteină  G  numită  transducina  care  la  rândul ei  activează  o  fosfodiesterază.

c)         Fosfodiesteraza (PDE) catalizează  conversiunea  guanozin monofosfatului  cilice (GMPc)  la  5*-GMP  si  nivelurile  GMPc  descresc.

d)       Nivelurile  scăzute  de  GMP  ciclice  cauzează  închiderea  canalelor  de  Na+  şi  mai  apoi  hiperpolarizarea  membranei  celulelor  receptoare.  Sporirea intensităţii  luminii  determina  marirea  gradului  de  hiperpolarizare.


Vorbind de vasele sangvine şi rolul lor în hemostaza, în primul rând se au în vedere microvasele - capilarele. Structura capilarului este simplă. Peretele capi­larului constă dintr-un strat de celule endoteliale, aşezate pe membrana bazală, care se sprijină pe ţesutul conjunctiv pericapilar de susţinere, bogat în fibre de colagen.

Celulele endoteliale sunt unite între ele cu ciment interendotelial, care umple spaţiile interendoteliale. Lângă celulele endoteliale din partea lumenului se află o peliculă de fibrină care permanent se reînnoeşte. Pe toată suprafaţa in­ternă a capilarului este absorbit un strat fin de plasmă cu circulaţie foarte lentă, care formează atmosfera plasmatică endotelială.

La găurile spaţiilor intercelula-re din partea lumenului capilarului sunt lipite trombocite, care se află de gardă. Peste fiecare 5 zile ele se schimbă, deoarece cu "îmbătrânirea" îşi pierd funcţia de adezivitate, locul lor fiind ocupat de trombocite mai tinere


Fragilitatea eritrocitelor, ducând la hemoliză cu scurtarea timpului normal de viaţă a acestor celule este urmaea unor defecte stucturale sau enzimatice ereditare, din care cauză anemia şi icterul însoţitor se manifestă de obicei din copilărie.anemie hemoglobina

Anemia hemolitică congenitală sau sferocitară, caracteristică regiunilor geografice temperate, este urmarea unui defect ereditar în stuctura membranei eritrocitare, care ţine de spectrină, una din proteinele din acreastă membrană. Din această cauză, eritrocitele sunt mai puţin turtite, sferocite, fiind sensibile la scăderea presiunii osmotice (rezistenţa globulară scăzută) şi mai susceptibile la captarea lor de către macrofagele din splină.

Boala se manifestă imediat după naştere sau ma târziu sub formă de crize hemolitice însoţite de icter, putând duce la scăderea numărului eritrocitelor spre 1.000.000/mmc, sau chiar mai puţin. Sferocitele se recunosc pe frotiuri prin lipsa depresiunii centrale caracteristice hematiilor normale. Splina apare hipertrofiată, în medie peste 1000 g, pe seama unei hiperplazii de histiocite încărcate cu hemosiderină rezultată din fagocitarea hematiilor hemolizate.


« 1 2 ... 16 17 18 19 20 ... 385 386 »

Alte articole medicale :



Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2020