...





                        

10:14

Acneea vulgară. Tabloul clinic



Nu există o clasificare unanim acceptată a AV. În funcţie de circumstanţe,  se descriu mai multe forme  clinice.

Astfel, toate formele de acnee pot fi împărţite în 2 grupe mari:

  1. Acneele endogene sau primitive (androgen-dependente):

a) în funcţie de tipul leziunilor: acnee comedoniană, acnee papuloasă, acnee papulo-pustuloasă, acnee nodulară, acnee nodulo-chistică, acnee conglobată, acnee cicatriceală;

b) în funcţie de gravitatea erupţiilor: uşoară, medie, gravă (acne fulminans);

c) în funcţie de vârstă: acnee neonatală (imediat după naştere), acnee infantilă (după primele săptămâni de viaţă), acneea copilăriei (după vârsta de 2 ani), acnee polimorfă juvenilă (la adolescenţi), acneea adultului.

2. Acneele exogene sau secundare (non-androgen-dependente):

a) în funcţie de factorii fizici: acne aestivalis sau de Mallorca, după PUVA terapie, după radiaţii ionizante, mecanică (excoriată la tinerele fete, post traumatică la violonişti), elastoidoza cu chiste şi comedoane periorbitare Favre-Racouchot;

b) în funcţie de factorii chimici: acnee la clor, iod, brom etc.;

c) în funcţie de factorii iatrogeni: acnee cosmetică/peribucală; acnee la steroizi, tuberculostatice, antidepresante triciclice, anabolizante etc.

Tradiţional, AV debutează la 12-14 ani, odată cu pubertatea  genitală  masculină sau feminină, iată de ce se mai numeşte acnee polimorfă juvenilă. Aşadar, AV este consecinţa directă a stării seboreice juvenile, aceasta însă nu exclude posibilitatea ca erupţiile acneice să apară concomitent cu seboreea.

Leziunea eruptivă primară (preinflamatorie) este comedonul. Comedonul este un dop sebaceu (2-4 mm în diametru) îmbibat cu celule cornoase care ţâşneşte din orificiul folicular sub acţiunea presiunii mecanice laterale. Există 2 varietăţi ale acestuia – comedoane închise şi deschise. Comedoanele închise (“punctele albe”) nu comunică cu mediul ambiant şi se mai numesc microchisturi. Odată expulzat în exterior, comedonul devine deschis (“puncte negre”), culoarea neagră datorându-se nu atât melaninei, cât reacţiilor de oxidare. Numărul comedoanelor variază de la un individ la altul. Cele mai mari aglomerări se constată la nivelul piramidei nazale, frunţii, regiunii temporo-zigomatice. Concomitent, sau ceva mai târziu (peste 3-6 luni), apar leziuni comedoniene şi pe spate (regiunea scapulară şi interscapulară), piept (presternal).

Următoarea etapă este dezvoltarea de leziuni inflamatorii, constituite din papule şi pustule. Este stadiul cel mai caracteristic din punct de vedere evolutiv. Dacă papula reprezintă o inflamaţie aseptică a ostiului folicular, atunci pustula exprimă o inflamaţie septică a infundibulului. Pustulizarea se datorează florei stafilococice (St. epidermidis, St. aureus, St. haemoliticus etc.), care este mai agresivă din punct de vedere patogenic decât bacilul acneic (P. acnes sau C. acnes). Spargerea pustulelor, spontană sau provocată, duce la evacuarea unui lichid sero-purulent, urmat de formarea unei cruste galben-verzui, care se vindecă prin cicatrice punctiformă moderată.

Atunci când forţa de expulzie a dopului keratinic este insuficientă, se produc rupturi intradermale cu dezvoltarea de noduli, chisturi, abcese subcutane, brăzdate sau nu de numeroase traiecte fistuloase. Astfel, se instalează o acnee nodulo-chistică sau conglobată. Uneori, leziunile au aspect furunculoid, sunt supurative, congestive, confluând în placarde difuze flegmonoase. Puroiul care se elimină la suprafaţă are frecvent un caracter sero-sanguinolent, iar crustele ce se formează sunt masive, galben-cenuşii. Se întâlneşte mai frecvent la sexul masculin, vindecarea producându-se prin formarea de cicatrici dure, varioliforme sau cheloidiene inestetice.

În altă ordine de idei, acneea nodulo-chistică sau conglobată poate fi un simptom, o manifestare a unor stări morbide complexe precum sunt:

1) sindromul PAPA – acnee chistică, piodermie gangrenoasă, artrită sterilă;

2) sindromul SAPHO – acnee severă, sinovită, hiperostoză, osteomielită a sternului, pustuloză palmară;
3) triada foliculară Pillsbury – acnee conglobată + hidrosadenită cronică supurativă axilară şi perineofesieră sau boala Verneuil + perifoliculita capitis abcedantă Hoffmann sau acnee cheloidiană nucală;

4) boala Dowling-Degos – acnee nodulo-chistică a feţei şi toracelui + pigmentaţia reticulară a pliurilor.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

1183

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2020