...





                        

19:14

Afecţiunile chirurgicale a glandei mamare



Glanda mamară (la femei în limba vorbită – sânul) este un organ, care la rând cu uterul stă la temelia speciei umane şi chiar de la bun început a stârnit admiraţia celor puternici şi virilici fiind imortalizată de către poieţi şi sculptori. Rămânând şi astăzi obiect de admiraţie şi inspiraţie între bărbaţi în multe cazuri serveşte drept izvor a multor retrăiri şi suferinzi între femei. Vorba e că de la o vreme încoace s-au înteţit cazurile de îmbolnăviri a acestui organ cu multiple funcţii (hormonală, erotică, alimentară, estetică). E de ajuns să amintim tristă statistică – în SUA fiecare 18 min., iar în Moldova fiece zi moare o femeie de cancer mamar, ca să ne dăm seama de importanţa faptului ca atare.glanda mamara

Anticipând dezvăluirea problemei în cauză în ordinea respectivă v-om sublinia, că cauza principală a tuturor leziunilor glandei mamare începând cu un fibroadenom banal şi inclusiv cancerul mamar, este în directă legătură cu particularităţile vieţii sexuale a femeii, cu dereglările hormonale din sistemul hipofiză-tiroidă-glanda mamară-ovar.

 

Noţiuni de anatomie şi fiziologie

Sânul (glanda mamară) de formă hemisferică şi puţin conică prezintă o faţă anterioară convexă şi una posterioară uşor concavă. Se situează în regiunea mamară care se întinde de la coasta a 2-a sau a 3-a până la al 6-lea sau a 7-lea cartilaj costal, şi de la marginea sternului până la linia axilară anterioară. Este alcătuită din 2 elemente distincte: a) parenchimul glandular şi b) ţesut conjunctiv care constituie stroma organului respectiv. Parenchimul este format din aproximativ 20 de lobi glandulari dispuşi radial în jurul areolei, fiecare confirmându-se cu un canal galactofor ce se deschide izolat, la nivelul mamelonului, printr-un orificiu numit por galactofor. Fiecare log glandular se împarte în lobuli, iar acestea în acini. Stroma este formată din ţesut conjunctivo-vascular, care împarte parenchimul epitelial al glandei în acini, lobi şi lobuli.

Sângele arterial care alimentează sânul provine din a.mamară internă (60%), a.mamară (toracicăexternă (30%) şi ramurile arterelor intercostale (10%). Circulaţia venoasă a sânului este dispusă sub formă a 2 reţele: una superficială şi alta profundă. Reţeaua superficială e situată subcutanat, centrată de mamelon, formează în jurul areolei o reţea anastomotică, numită cercul venos Haller.

Reţeaua venoasă profundă se varsă:

  1. medial în vena mamară internă;
  2. lateral în vena mamară externă;
  3. posterior în venele intercostale.

Refluxul limfei din cvadrantele externe se îndreaptă spre gamglionii axilari

divizaţi în 3 nivele (ganglionul Zorgius), de la cvadrantele interne în ganglionii infra- şi supracerviculari.

Diagnosticul afecţiunilor glandei mamare se va face în baza următoarelor momente:

  1. anamneza;
  2. inspecţia;
  3. palparea;
  4. biopsia (exfoliativă, prin puncţie şi operatorie);
  5. citoscopia;
  6. radiografia;
  7. mamografia fără şi cu contrast;
  8. mamarografia;
  9. termografia;
  10. USG, CT;
  11. scanarea cu izotopi.

 

Clasificare

Toate afecţiunile glandei mamare pot fi incluse în următoarea schemă:

Afecţiuni congenitale

Amastia – lipsa totală a (uni- sau bilaterală). Este o anomalie destul de rară şi se asociază cu cea a ovarelor sau cu alte montruozităţi. Tratamentul se reduce la operaţii plastice.Glanda mamara

Atelia – lipsa mameloanelor, de asemenea este un viciu rar întâlnit.

Aplazia (micromastia) – dezvoltarea incompletă a unei sau a ambelor glande; este însoţită de incompetenţă funcţională.

Hipermastia (macromastia) – este determinată de depuneri masive de ţesut lipomatos sau de hipertrofia ţesutului glandular. Există în 3 formeîn perioada puerpetală, în cea de maturitate sau în timpul gravidităţii. Poate fi tratată medicamentos (hormoni androgeni) cu rare succese dealtfel

sau chirurgical – rezecţia parţială sau totală a glandei.

Politelia (hipertelia) – surplus de mameloane, care sunt situate pe traiectul aşa ziselor “linii de lapte” (linia lactee), care merge din axila la organele genitale externe. De cele mai dese ori mamelonul auxiliar este situat sub glanda mamară pe linia de trecere. Sub aspectul oncoprofilaxiei – tot ce e în plus se înlătură pe cale chirurgicală.

Polimastia – apariţia glandelor mamare auxiliare, situate tot pe traiectul liniilor de lapte (de cele mai dese ori în fosa axilară). Fiind lipsite de mameloane nu funcţionează. Este indicată operaţia de înlăturare ca moment de profilaxie a cancerului.

Afecţiuni infecţioase şi parazitare

Acute – mastita acutăflegmonul şi gangrena glandei mamare. Boala Mondor – tromboflebita venelor superficiale a sânului.

Cronice – mastita cronică. Galactocelul – colecţie inflamatorie apărută după întreruperea alăptării prin obstrucţia unui canal galactofor.

Specifice – tuberculoza mamară şi sifilisul mamar.

Leziuni parazitare – actinomicoza mamară, sporotricoza mamară, chistul hidatic al sânului.

Hiperplaziile dishormonale – mastopatiile

Tumorile sânului

Tumori benigne – adenofibromul, lipomul;

Tumori maligne – cancerul, sarcomul etc.

Ne vom opri doar la unele din cele mai răspândite afecţiuni ale glandei

mamare.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

121

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017