...





                        

08:19

Anemia fierodeficitara. Incidenta. Cauzele deficitului de fier



Anemia fierodeficitară este cea mai frecventă anemie, fiind una dintre cele mai răspândite patologii umane. în structura generală a anemiilor ea constituie aproximativ 80-85%. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, publi¬cate în anul 1993, pe Glob deficitul de fier a fost înregistrat la 1 miliard 500 mili¬oane de persoane, din care 1 miliard 200 milioane erau deja anemizate. Deficitul de fier se depistează aproximativ la fiecare al patrulea locuitor al planetei.

Anemia fierodeficitară se dezvoltă în toate grupele de vârstă, dar cel mai des se întâlneşte la copii în vârstă de la 6 luni până la 3 ani şi la femeile de vârsta reproductivă. Anemia feriprivă se înregistrează la 8-15% din femeile de vârstă reproductivă, iar deficitul de fier în organism se constată la fiecare a treia femeie. în S.U.A., unde cantitatea de fier în dietă este suficientă, unde se efectuează fortificarea cu fier a produselor alimentare şi pe larg se folosesc suplimente de fier, anemia fierodeficitară, de asemenea, prezintă o problemă. De exemplu, peste 20% din femeile de vârstă reproductivă au deficit de fier în organism. In Federaţia Rusă, conform datelor publucate în anul 1998, deficitul de fier a fost diagnosticat la 30% din copiii în vârstă până la 2 ani, la 60% din gravide şi la 30% din femeile de vârstă reproductivă.

Anemia fierodeficitară este frecventă în toate ţările lumii cu o creştere sem¬nificativă a morbidităţii în ţările slab dezvoltate social-economic.

Aşadar, de anemie fierodeficitară suferă o mare parte a populaţiei. De aceea diagnosticul, profilaxia şi tratamentul acestei anemii prezintă o problemă actuală a medicinei. Dintre toate maladiile sistemului hemopoietic, cel mai frecvent se întâlnesc anemiile fierodeficitare.

 

Cauzele deficitului de fier

  1. Conţinutul insuficient de fier în produsele alimentare consumate

-      alimentarea incorectă a copiilor de vârsta până Ia un an

-      dieta vegetariană la adulţi şi dieta preponderentă cu lactate

-      alimentarea necalitativă a populaţiei în ţările cu nivel scăzut de viaţă

  1. Cerinţe sporite în fier

-      perioada de adolescenţă

-      sarcina şi lactaţia

III. Pierderi crescute de fier

  1. Sângerări gastrointestinale

-      varice esofagiene

-      hernie hiatală

-      ulcer gastic şi duodenal

-      gastrită erozivă, medicamentoasă (aspirina, remediile antiinflamatoare nesteroidiene)

-      tumori ale intestinului subţire (leiomiom, polipi adenomatoşi)

-      diverticuloza intestinului subţire şi a intestinului gros

-      diverticulul Meckel

-      maladia Crohn

-      colita ulceroasă

-      tumori maligne (cancerul esofagului, stomacului, colonului)

-      verminoza intestinală (tenia, ankilostoma duodenală)

-      hemoroizi

-      telangiectazia ereditară (maladia Rendu-Osler) şi alte vasopatii

-      endometrioza intestinală

  1. Pierderi menstruale abundente şi sângerările genitale (fibromiom uterin, cancer al uterului etc.)
  2. Donare de sânge
  3. Hemoglobinurie
  4. Tulburări de hemostază
  5. Dereglarea absorbţiei fierului

-      rezecţia stomacului

-      rezecţia vastă a intestinului subţire în partea proximală

-      sindromul de malabsorbţie

-      enterita cronică

-      hipo-atransferinemia

Stadiile deficitului de fier şi importanţa lor practică.

 

In dezvoltarea deficitului de fier deosebim trei stadii

 

Stadiile evolutive ale deficitului de fier:

Stadiul deficitului de fier Nivelul feritinei serice Fierul seric Conţinutul hemoglobinei
Deficit prelatent redus normal normal
Deficit latent redus considerabil redus normal
Anemie cu deficit de fier foarte redus redus scăzut (anemie)

 

Stadiul I, sau deficitul prelatent de fier, se caracterizează prin deficit de fier în ţesuturi cu reducerea nivelului de feritină şi hemosiderină în măduva oaselor, ficat, splină, muşchii scheletului, ce se confirmă prin determinarea nivelului de feritină în plasmă. O mare importanţă clinică, reflectată anterior, are faptul că, cantitatea feritinei în plasmă, determinată imunologic, este proporţională cu re­zervele fierului în organism. Există o corelaţie strictă între concentraţia feritinei în plasmă şi depozitele fierului în organism.

 

Stadiul II, sau deficitul latent de fier, se caracterizează prin reducerea consi¬derabilă a feritinei cu epuizarea depozitelor de fier. Se micşorează şi concentraţia fierului seric. Conţinutul hemoglobinei se menţine încă în limite normale.

 

Stadiul III, sau anemia cu deficit de fier, este etapa cea mai avansată a defi¬citului de fier, când fierul nu ajunge deja şi pentru eritropoieză şi apare anemia manifestă.

Stadiul anemic, de asemenea, are o evoluţie insidioasă. Simptomele incluse în sindromul anemic timp îndelungat nu sunt exprimate din cauza mecanismelor compensatorii. Paloarea tegumentelor progresează foarte lent şi de obicei tardiv este observată de însuşi pacient şi de persoanele care îl înconjoară. Din acest motiv la momentul adresării bolnavului la medic anemia este destul de pronunţată. Dese¬ori conţinutul hemoglobinei de 30-40 g/l surprinzător este bine tolerat de bolnav.

Este important de a depista deficitul de fier până la anemizarea pacientului. Testele moderne de diagnostic permit de a depista reducerea rezervelor de fier în ţesuturi la etapele precoce pentu a întreprinde măsurile terapeutice necesare la timp şi a preveni instalarea anemiei fierodeficitare.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

838

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2019