...





                        

12:33

Angajările sau herniile cerebrale. Diagnosticul



Angajarea cerebeloasă. La nivelul găurii occipitale, anatomic, se găsesc următoarele formaţiuni: bulbul, având deasupra şi posterior amigdalele cerebeloase şi marea cisternă, apoi rădăcinele medulare ale nervului spinal şi cele două artere vertebrale.

Amigdalele cerebeloase sunt libere spre gaura occipitală şi ele pot aluneca uşor, situându-se îndărătul bulbului şi măduvei cervicale (până la C2), pe care le comprimă. Alunecarea se face lent, mai ales în unele tumori de fosă posterioară, luând aspectul unei angajări subacute sau cronice. Cel mai adesea, însă, angajarea se face în mod acut şi ea poate apare în principiu în toate sindroamele de H.I.C., indiferent de localizarea neoformaţiei, ca şi după o puncţie lombară inoportună. Părăsindu-şi locul normal, una sau ambele amigdale comprmă bulbul rahidian. Partea din parenchimul acestora care este situată distal faţă de compresiune face edem prin stază venoasă. Este uşor a înţelege cercul vicios ce se închide şi care măreşte progresiv gradul de compresiune ce exercită asupra bulbului, arterelor vertebrale şi nervilor spinali. După angajare, pe suprafaţa amigdalelor se găseşte un şanţ ce le înconjoară, ca urmare a amprentei pe care o lasă gaura occipitală.

Clinic, fenomenele de H.I.C. se agravează brusc, uneori decesul se produce în câteva secunde prin stop cardio-respirator. De aceea, mai ales cerebeloşii cunoscuţi nu vor părăsi patul şi nu vor face mişcări bruşte ale capului.

În evoluţia obişnuită însă a unei angajări cerebeloase, apar dureri puternice în ceafă, capul se fixează într-o poziţie de torticolis sau retrocolis (opistotonus), apare coma cu tulburări respiratorii.

Uneori, se poate produce hernia cerebeloasă superioară sau vermiană superioară, prin foramen Pacchioni în tumorile de fosă posterioară. Clinic apare abolirea reflexului fotomotor, sindrom Parinaud, surditate, agravarea H.I.C. prin comprimarea marei vene Galien şi blocajul cisternal (cisterna ambiantă) şi ventricular, dând hidrocefalia.

Angajarea temporală. Angajarea sau hernia temporală se produce prin foramen Pacchioni – delimitată îndărăt de marginea liberă a cortului creieraşului, iar anterior de lama bazilară a sfenoidului şi apofizele clinoide posterioare. Prin foramen Pacchioni trece trunchiul cerebral reprezentat aici prin pedunculii cerebrali. De o parte şi de alta a pedunculului se află hipocampul şi uncusul. Arterele cerebrale posterioare sunt alăturate trunchiului cerebral.

Fiind plasat la intersecţia dintre cele două loje – cerebrală şi cerebeloasă – acest loc este sediul herniilor într-un sens sau altul fie că trece hipocampul spre în jos, spre subtentorial şi dă angajarea temporală, fie că trece vermisul spre în sus, spre supratentorial şi dă angajarea vermiană superioară descrisă mai sus.

Angajarea temporală produce o compresiune şi deplasare a pedunculului cerebral, tijei hipofizare şi talamusului, nervului oculomotor comun şi arterei cerebrale posterioare.

Herniile temporale se găsesc în 50% din tumorile cerebrale şi mai ales în procesele compresive temporale (tumori, abcese, hematoame, dilacerărir cerebrale – forma expansivă, parazitoze).

Clinic se instalează starea de comă cel mai adesea cu midriază de aceeaşi  parte, cu sau fără sindrom Parinaud, tulburări vizuale, hemiplegie homo- sau heterolateral, rigiditate decerebrată. Există tulburări vegetative cardio-respiratorii (aritmie, cianoză, ritm Cheyne-Stoockes), hipertensiune arterială sau, din contra prăbuşirea tensiunii arteriale.

Mai rar, acest fenomen se produce lent, aşa cum este descris în meningiomul celei de a III-a circumvoluţii frontale (meningiomul Ectors), în care apare o hemiplegie de aceeaşi parte cu leziunea prin comptresiunea pedunculului de partea opusă de marginea liberă a cortului creieraşului, ca şi în unele hematoame subdurale în care hemiplegia este de aceeaşi parte cu leziunea.

Angajarea centro-cerebrală se produce în procesele compresive supratentoriale şi mai cu seamă în cele situate spre bază şi temporal. Structurile cerebrale sunt proiectate spre zona mezodiencefallică alterând structurile bazale, circulaţia cerebrală şi lichidiană. Apar tulburări ale stării de conştienţă până la coma brutală cu tulburări vegetative respiratorii şi cardio-vasculare.

Herniile subfalciforme. Anatomic, la nivelul marginii inferioare a coasei creierului, se află de o parte şi de alta circumvoluţia cingulum, iar inferior corpul calos şi artera pericaloasă. Hernierea se produce în unele tulmori emisferice şi mai ales frontale. Herniază o parte din cingulum sau corpul calos şi poate fi comprimată artera pericaloasă.

Clinic, această hernie poate fi fără un corespondent tipic sau se produce un grad de confuzie prin comprimarea vasculară respectivă. Mai rar apare o monopareză crurală sau hempareză.

 

            Explorări complemetare

Radiografia simplă a craniului relevă în general la copii şi tineri în sindromul de H.I.C. cauzat de procesele expansive cu evoluţie lentă, desfacerea suturilor peste 2 mm la copiii de peste 3 ani şi desfacerea suturii peste 16 ani. Se consideră partologic o disjuncţie de suturi, accentuarea desenului tablei interne – a  impresiunilor digitale, lărgirea şi evazarea şeiei tuceşti, demineralizarea dorsumului selar, erodarea apofizelor clinoide, demineralizarea dorsumului selar, erodarea apofizelor clinoide, egalizarea etajelor bazei craniului şi osteoporoza oaselor bolţii şi sfenoidului.

Existenţa calcificării epifizare permite de a suspiciona localizarea unei neoformaţii sau hematom într-un emisfer sau altul după deplasarea acesteia într-un sens sau altul.

În diverse tumori se pot întâlni radiologic: calcificări intracraniene, hiperostoze, localizate cranian (în meningioame), lacune craniene unice sau multiple (în metastaze, mielom multiplu).

Cele mai importante sunt examenele de neuroradiologie şi anume Tomografia Axială Computerizată şi Rezonanţa Magnetică Nucleară.

Tomografia Axială Computerizată. În mod patologic imaginile creierului apar modificate în raport cu natura procesului şi cu absorbţia diferitelor structuri modificate, de exemplu:

  • hemoragia cerebrală apare ca o hiperdensitate, cu un aspect alb, iar edemul cerebral din jurul leziunii are o nuanţă sumbră;
  • infarctul cerebral, necrozele, formaţiunele chistice apar ca o zonă cu o hipodensitate şi pe tomografia axială computerizată sunt închise la culoare;
  • abcesul cerebral apare ca o formaţiune bine conturată, cu o capsulă hiperdensă, deschisă la culoare, iar ţesutul necrotic din interior este cu un aspect întunecat (fiind hipodens);
  • procesele tumorale benigne sau maligne apar bine conturate, ca o imagine hiperdensă, deschisă la culoare.

Rezonanţa Magnetică Nucelară este o metodă de explorare introdusă în practica medicală

curentă din 1980, fiind foarte sensibilă cu posibilităţi de apreciere topografică a diferitelor leziuni.

  • În tumorile de linie mediană, în special cele care se dezvoltă în fosa posterioară, ventriculul III şi regiunea selară, rezonanţa magnetică nucleară reprezintă o metodă importantă de diagnostic prin utilizarea secţiunilor sagitale şi frontale. Se poate astfel pune în evidenţă o angajare occipitală. Apariţia unui hipersemnal periventricular supratentorial reprezintă un semn foarte precoce de hidrocefalie obstructivă şi activă, care apare mai înainte de instalarea dilatării ventriculare;
  • Accidentele vasculare cerebrale recente de tip ischemic sunt puse în evidenţă mai bine prin rezonanţa magnetică nucleară, decât prin tomografie axială computerizată;
  • Reprezintă o metodă neinvazivă foarte sensibilă pentru punerea în evidenţă a unui accident vascular cerebral de tip hemoragic;
  • Infecţiile, ca spre exemplu abcesele cerebrale sau focarele de encefalită sunt detectate cu o sensibilitate mai mare, în comparaţie cu tomografia computerizată;
  • Malformaţiile cerebralle ca spre exemplu: encefalocelul, malformaţiile Arnold-Chiari, Dandy-Walker sunt mai bine apreciate prin rezonanţă magnetică nucleară.

 

Tratamentul în sindromul de H.I.C. este neurochirurgical, medical, oncologic şi de recuperare

neuromotorie.

Neurochirurgical sa face ablaţia procesului compresiv prin volet cranian sau rezecţia definitivă de os în leziunile maligne, sau intervenţiile paliative cu scop decompresiv.

Medical se asigură tratamentul edemului cerebral prin furosemid, manitol 20%, dexametazon. Se tratează durerea prin antalgice.

Oncologic se aplică radio- şi cobaltoterapia precum şi chimioterapia în tumorile semibenigne şi maligne.

Tratamentul de recuperare neuro-motorie urmăreşte reabilitarea motorie, afazică şi psihică a deficitelor postoperatorii, pentru reinserţie familială şi socială a pacientului.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

1626

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2020