...






                        

08:56

Boli profesionale definitia, obiectivele, clasificarea



Bolile ocupaţionale sunt afecţiuni ce se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi (fizici, chimici ori biologici) caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.

Dupa OMS “Boli profesionale constituie afectiuni ai caror agenti etiologici specifici sunt prezenti la locul de munca, asociati cu anumite procese industriale sau cu exercitarea unor profesiuni”

Obiectivele:

1.Identificarea si evaluarea riscului pentru sanatate la locul de munca.

2.Supravegherea factorilor mediului de munca si a tehnologiilor care pot afecta sanatatea

3.Supravegherea starii de sanatate in relatie cu munca.INFECTIE

4.Expertiza medicala si reabilitarea profesionala.

5.Primul ajutor si ingrijirile medicale de urgenta.

6.Consultarea igienica in planificarea si organizarea muncii.

7.Evaluarea igienica a locurilor de munca.

8.Alegerea intretinerea si mentinerea starii igienice a uneltelor de lucru si echipamentului.

9.Educatia pentru sanatate.

10.Securitatea si igiena muncii ergonomia protectia colectiva, individuala.

11.Participarea la elaborarea programului de sanatate in relatie cu factorii ocupationali.

12.Analiza accidentelor de munca, bolilor profesionale si elaborarea masurilor de prevenire.

 

Clasificarea bolilor profesionale.

1.În funcţie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grupe:
•  Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanţe toxice;
• Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;
• Boli prin expunere la energie radiantă;
• Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;
• Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;
• Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;
• Alergii profesionale;
• Dermatoze profesionale;
• Cancerul profesional;
• Boli infecţioase şi parazitare;
• Boli prin suprasolicitare;
• Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).
2. După timpul de expunere la acţiunea factorului de risc, există:
A. Intoxicaţii acute (se cercetează atât ca boală profesională cât şi ca accident de muncă), generate de o expunere de scurtă durată la acţiunea factorului de risc, dar la doze mari.

Efectul toxic poate fi instantaneu sau imediat.
• Efect toxic instantaneu: se manifestă după sau în timpul unei expuneri foarte scurte (de la cateva secunde la 1 sau 2 minute) prin efecte acute funcţionale şi/sau lezionale care pot antrena în special o pierdere de cunoştinţă, o comă sau un stop cardio-respirator. Acidul cianhidric, hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic si hidrogenul fosforat prezintă aceste caracteristici de intoxicaţie fulgeratoare.
• Efect toxic imediat: se manifestă după o expunere de scurtă durată printr-o iritare acută a mucoaselor respiratorii sau a pielii, printr-o narcoză care incumbă o inaptitudine funcţională, printr-o afectare celulară ireversibila…
Exemple de intoxicaţii acute cercetate ca şi accidente: arsuri, afecţiuni respiratorii, digestive, oculare etc.
B. Intoxicaţii cronice (se cercetează ca boli profesionale), provocate de regulă, de doze relativ mici, dar care acţionează timp îndelungat asupra organismului;

De regulă efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la mai multe zile, luni, chiar ani dupa expunere.
Expunerea trece de cele mai multe ori neobservată, mai ales daca produsul nu are miros sau efect iritant.

3.Dupa modul de actiune a factorilor de risc asupra organismului.

  1. Generala. B.  Locala
® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

62

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017