...






                        

16:41

Cai ascendente – clasificare, caracteristici



Caile ascendente sunt cele care pe de-o parte conduc toate modalitatile senzitive iar pe de alta parte contribuie la elaborarea actelor reflexe si determina gradul de vigilenta al structurilor superioare. Caile ascendente sunt formate din tracturi si fascicule grupate in doua sisteme: lemniscal si extralemniscal.

  1. a) Sistemul lemniscal

Din sistemul lemniscal fac parte: fasciculul gracil, fasciculul cuneat, tractul spinotalamic lateral (partial), lemniscul lateral, lemniscul trigeminal.

Sistemul lemniscal este mai nou filogenetic, este un sistem rapid, este o cale paucisinaptica si se proiecteaza in aria somestizica, campurile 3, 2,1 din girul postcentral al lobului parietal si in aria somestezica secundara – pe buza superioara a santului lateral.

Deasemenea, sistemul lemniscal este un sistem de precizie:

- precizie de transmitere, deoarece neuronii de origine au o mare afinitate pentru un anumit tip de sensibilitate.

- precizie de localizare, deoarece exista o somatotopie bine definita in fiecare segment al acestor cai.

- precizie de discriminare, datorita fenomenelor de inhibitie reciproca si de convergenta.

  1. b) Sistemul extralemniscal

Face parte dintr-un sistem de aparare si protectie contra agresiunilor externe si este format din: fasciculele spinocerebeloase anterior si posterior, fasciculul spinotalamic anterior, o parte din fasciculul spinotalamic lateral, fasciculele spinoolivar, spinovestibular, spinopontin, spinoreticular, spinotectal, spinocortical.

Este o cale lenta, difuza, polisinaptica, indirecta, iar proiectia centrala se face in sistemul limbic, nefiind de mare precizie.

Caile extralemniscale sunt reprezentate in cadrul somesteziei prin doua sisteme senzoriale:

- un sistem de proiectie difuza

- un sistem de cai senzitive de asociatie

Caracteristica principala a sistemului extralemniscal este plasticitatea electrofiziologica: un neuron solicitat, indiferent de nivelul la care este situat, raspunde la stimuli multiplii, diferiti, aplicati pe o mare suprafata receptoare.

 

Calea sensibilitatii tactile protopatice

Transmite informatii tactile protopatice, de presiune fina, despre calitatea efectiva a atingerii.

1) Receptorii – pentru aceasta sensibilitate sunt: terminatii nervoase libere, discuri Merkel, corpusculi Meissner

2) Protoneuronul – se gaseste in ganglionul spinal, iar axonul lui intra in maduva (exista echivalenta mielomer-rizomer) si se bifurca in ramuri ascendente si descendente ce ajung in zona ventrolaterala a cornului posterior.

3) Deutoneuronul – se gaseste in nucleul propriu al capului cornului posterior (lamele Rexed 2, 3, 4); axonul deutoneuronului urca 3-4 segmente medulare si se incruciseaza la nivelul comisurilor cenusii anterioara si alba, trecand in cordonul anterior de partea opusa, unde formeaza tractul spinotalamic anterior. Acesta ajunge in bulb, dorsal de oliva bulbara si la iesirea din bulb se imparte in doua grupuri de fibre:

- primul grup, cel mai numeros, formeaza componenta paleospinotalamica, fibrele sale ajung la nucleii substantei reticulate si de aici prin fibre reticulotalamice ajung in sistemul talamic difuz unde se gaseste neuronul 3 al carui axon proiecteaza in sistemul limbic in girus cinguli.

- al doilea grup, la iesirea din bulb, se ataseaza lemniscului medial si reprezinta componenta neospinotalamica

4) Neuronul 3 – se gaseste in nucleul ventral posterolateral din talamus pentru componenta neospinotalamica

5) Zona de proiectie corticala – este in aria somestezica primara, in girul postcentral, campurile 3, 1, 2 si in aria somestezica medulara – pentru componenta neospinotalamica.

 

Calea sensibilitatii termoalgezice

 

1) Receptorii acestei sensibilitati sunt terminatiile nervoase libere, corpusculii Krause, Pacini si Ruffini.

2) Protoneuronul – se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui intra in maduva si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul capului cornului posterior (lamele Rexed 2, 3, 4 si probabil si in lamele 6, 7, 8)

3) Deutoneuronul – se gaseste in nucleul capului cornului posterior, iar axonul lui urca 2-3 segmente medulare, se incruciseaza in comisurile cenusie anterioara si alba, trec in cordonul lateral de partea opusa si formeaza fasciculul spinotalamic lateral. Fibrele acestuia, la intrarea in bulb se impart in 2 grupuri:

- primul grup reprezinta componenta neospinotalamica ce formeaza lemniscul spinal care trece dorsal de oliva bulbara si medial de fasciculul spinocerebelos anterior si urca prin trunchi superolateral de lemniscul medial.

- al doilea grup reprezinta componenta paleospinotalamica si fibrele lui formeaza fasciculul spinoreticulotalamic.

Fasciculul spinoreticulotalamic informeaza despre intensitatea durerii iar lemniscul spinal despre diagnosticul durerii.

4) Neuronul 3 – pentru componenta neospinotalamica se gaseste in nucleul ventral posterolateral (NVPL), iar pentru componenta paleospinotalamica in nucleii intralaminari: paracentral si central lateral

5) Zona de proiectie corticala – este in aria somestezica primara pentru fibrele componentei neospinotalamice si in aria somestezica secundara pentru fibrele componentei paleospinotalamice

* Mai exista un fascicul protopatic, numit spinotectal, care are protoneuronul in ganglionul spinal, deutoneuronul este probabil in cornul posterior, neuronul 3 este in coliculul superior iar proiectia este in talamus. Acest fascicul are rol in orientarea capului si ochilor spre zona stimulata.

 

 

Calea sensibilitatii tactile epicritice

1) Receptorii – sunt corpusculi Meissner, Pacini pentru vibratii si terminatiile nervoase libere pentru tact.

2) Protoneuronul – se gaseste in ganglionul spinal iar axonul lui ocupa partea mediala a radacinii si este o fibra groasa care ajunge in partea ventromediala a cornului posterior. Aceste fibre se impart intr-o ramura ascendenta care ajunge in cordoanele posterioare si formeaza fasciculele Gracil (medial) si Cuneat (lateral) si o ramura descendenta; ele dau colaterale in maduva, colaterale ce reprezinta fasciculul Reflex, care este baza anatomica a reflexului mitotic. Fasciculele gracil (Goll) si cuneat (Burdach) ajung in bulb la nucleii omonimi.

3) Deutoneuronul – se afla in nucleii gracil si cuneat iar fibrele ce pleaca de la acesti nuclei in directie ventrala se numesc fibre arcuate interne. Si ele se incruciseaza formand decusatia lemniscala (senzitiva) care este o decusatie complexa: fibrele nucleului cuneat ajung dorsal, si ale nucleului gracil ajung ventral, iar fibrele dintr-o parte se incruciseaza cu cele de partea opusa, primele incrucisandu-se fibrele superioare.

In punte lemniscurile au dispozitie transversala si trec dorsal de corpul trapezoid; fibrele superioare ale lemniscului sunt situate median iar cele inferioare sunt situate lateral. In mezencefal, orientarea lemniscului este oblica, superolateral de nucleul rosu si substanta neagra.

4) Neuronul 3 – se gaseste in talamus, in nucleul ventral posterolateral.

5) Zona de proiectie corticala – este in aria somestezica primara si secundara.

* In boala numita seringomielie, toate caile ascendente sunt lezate, cu exceptia cordoanelor posterioare, deci individul are sensibilitate epicritica dar nu are sensibilitate termica si dureroasa.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

68

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017