...





                        

13:00

Cauzele wheezing-ului la copil



I.Acut

1.Boală reactivă a căilor aeriene:

- Astm bronşic;

- Astm indus de efort;

- Reacţii de hipersensibilizare.

  1. Edem bronşic:

- Infecţii;

- “Inhalaţie” de gaze iritante;

- Creşterea presiunii venoase pulmonare.

 

  1. Hipersecreţie bronşică:

- Infecţii;

- “Inhalaţia” de gaze iritante;

- Medicamente colinergice.

  1. Aspirare:

- Corp străin;

  • Reflux gastro-esofagian.
  1. Cronic (recurent)
  • Boală reactivă a căilor aeriene;
  • Reacţii de hipersensibilizare, aspergiloza alergică;
  • “Colaps” dinamic al căilor aeriene:

- bronhomalacia

- traheomalacia

- adducţia corzilor vocale

  • Compresiunea căilor aeriene de o “masă” sau vase:

- anomalii vasculare;

- dilataţia arterei pulmonare;

- chist bronşic sau pulmonar;

- adenopatii sau tumori.

  • Aspirare

- corp străin;

- reflux gastro-esofagian;

- fistula traheo-esofagiană.

 

 

  • Hipersecreţie bronşică sau ineficienţa secreţiilor:

- bronşite, bronşiectazii;

- fibroza chistică;

- sdr. cililor imobili.

  • Leziuni intrinseci:

- tumori endobronşiale;

- ţesut de granulaţie endobronşial;

- stenoză;

- bronşiolită “obliterantă”;

- sechele ale displaziei bronho-pulmonare.

  • Insuficienţă cardiacă congestivă

DIAGNOSTICUL OBSTRUCŢIEI CĂILOR AERIENE SUPERIOARE ÎN FUNCŢIE

DE VÂRSTĂ

 

Nou născut

  • Aspirare de “corp străin” - meconin

- lichid amniotic

  • Stenoză congenitală subglotică
  • Atrezia choanală
  • Micrognaţia (ex. sindrom Pierre-Robin)
  • Macroglosie (sindrom Down, Hipotiroidism, etc.)
  • Laringospasm (intubaţie, aspiraţie, tranzitoriu)
  • Pareza corzilor vocale
  • Stenoza, malacia, “atrezia” traheei

Sugar

  • Laringomalacia
  • Stenoză subglotică - congenitală

- postintubaţie

- Hemangiom

- Tumoră cervicală (chist dermoid, teratom)

- Papilomatoză laringiană

- Anomalii vasculare

 

Alte vârste

  • Crupul viral
  • Crupul spasmodic
  • Epiglotita
  • Aspirarea de corp străin
  • Traheita bacteriană
  • Papilomatoza laringiană
  • Abcese retrofaringiene
  • Difteria
  • Inhalare de gaze toxice
  • Angioedem
  • Anafilaxie
  • Traumă (fractură traheală sau laringeană)
  • Angină Ludwig

 

La copii cu disfunţie a sistemului imun, inclusiv în infecţia cu HIV, sau cu malnutriţie se întâlnesc infecţii pulmonare cu oportunişti, cu bacterii enterice gram-negative, anaerobi, Citomegalovirus, Pneumocystis carinii, fungi.

 

Fiziopatologie

Din punct de vedere fiziopatologic se poate vorbi de următoarele pneumopatii acute la sugar:

  1. Pneumopatii cu tulburare ventilatorie de origine obstructivă:
  • Bronho-alveolite obstructive difuze de tip “edematos”
  • Bronşioloconstricţie
  1. Pneumopatii cu tulburare ventilatorie de origine restrictivă:
  • Stafilococia pleuro-pulmonară şi alte pneumopatii + pleurezii parapneumonice.

 

Stafilococia pleuro-pulmonară în forma sa completă, cu pleurezie purulentă şi pneumotorax, produce o tulburare ventilatorie restrictivă prin limitarea inflaţiei şi deflaţiei plămânilor, la care se adaugă tulburări de difuziune alveolo-capilară a gazelor.

  1. Pneumopatii cu tulburări ale difuziunii (permeabilităţii) alveolo-capilare (blocuri alveolo-capilare):
  • Sindromul de membrană hialină la nou-născut
  • Miliarele tuberculoase
  • Pseudomiliarele hemosiderotice (hemosideroza pulmonară idiopatică)
  • Unele pneumonii intestiţiale

 

  1. Pneumopatii cu tulburări mixte de ventilaţie şi difuziune alveolo-capilară

 

 

 

DIAGNOSTICUL UNEI AFECŢIUNI BRONHOPULMONARE DE ORIGINE INFECŢIOASĂ

 

Ø Diagnosticul este uşor când semnele respiratorii sunt pe prim plan:

  1. Dureri localizate toracic: junghi la copilul mai mare, tuse, încărcare a căilor aeriene.
  2. Semne de detresă:
  • Bătăi ale aripioarelor nazale la sugar
  • Tiraj inspirator şi/sau expirator
  • Tahipnee sau bradipnee
  1. Examenul clinic:
  • Sindrom alveolar în focar
  • Sindrom bronşiolar mai mult sau mai puţin difuz
  • Sindrom pleural: gazos sau lichidian

 

Ø Diagnosticul poate fi mai DIFICIL când simptomele respiratorii nu sunt pe primul plan, acestea trebuind să fie căutate. Astfel, pot exista:

1.Dureri abdominale sau sindrom meningean la debutul pneumoniei france lobare.

2.Simptome de suferinţă pluriviscerală, inclusiv suferinţă pulmonară acută care trebuie căutată, în special la bolnavii cu deprimarea sistemului imunitar, cu bronhopneumopatie cronică sau la cardiopatii cu încărcare pulmonară cronică.

 

 

Suferinţa pulmonară în stările infecţioase severe cu repercursiuni pluriviscerale trebuie, de altfel, să fie căutată totdeauna. Acest fapt poate orienta uneori etiologia:

  • focar sistematizat pulmonar şi meningită cu pneumococ;
  • miliarie şi meningită tbc
  • epiglotită şi pneumonie cu bacil Pfeiffer
  • laringita subglotică şi pneumonia cu Myxovirusuri

Diagnosticul diferenţial

  • corpul străin aspirat care poate cauza – de altfel – o supuraţie pulmonară;
  • insuficienţa cardiacă: palpare joasă a marginii inferioare a ficatului în cursul distensiei pulmonare la sugar nu trebuie să ne determine să punem diagnosticul de insuficienţă cardiacă; invers, este foarte periculos de a nu recunoaşte o insuficienţă cardiacă acută adevărată, al cărei diagnostic clinic se bazează pe o hepatomegalie certă, tahicardie şi – uneori – ritm de galop, cardiomegalie – radiologic.

Radiologia ajută mult în precizarea diagnosticului şi mai ales a extinderii leziunilor. Orientările etiologice date de radiografii ale toracelui în AP şi uneori din profil se datorează unor modificări radiologice specifice unor anomalii ale parenchimului, unui revărsat pleural uni-sau bilateral etc...

 

Dacă leziunile sunt difuze, unele caracteristici pot să determine suspiciunea lor: bronşiolară, alveolară sau interstiţială.

Astfel:

  • Hipertransparenţa, distensia toracică, respectiv pulmonară şi opacităţile liniare de-a lungul traiectului bronşic pledează pentru o topografie bronşică şi bronşiolară.
  • Transparenţa diminuată + opacităţi micro-, macronodulare bilaterale, susţin o topografie alveolară.
  • Opacităţile liniare diseminate, hilifuge arată o topografie interstiţială.

După primul examen clinic (şi radiologic şi – eventual – al gazelor sanguine) este important de a diferenţia afecţiunile respiratorii bine tolerate şi afecţiunile respiratorii care pun în joc prognosticul vital:

  • detresa respiratorie gravă;
  • risc de apnee etc.

necesitând instituirea de urgenţă a tratamentului.

 

CRITERIILE DE GRAVITATE

  • clinice;
  • radiologice;
  • gazometrice.

ØCriterii clinice

  • încărcare majoră cu secreţii
  • edem pulmonar
  • sindromul asfixic
  • epuizarea bolnavului, adică slăbirea sau dispariţia plânsului, a tusei, a murmurului vezicular, tulburări de conştienţă, până la comă, uneori cu convulsii din cauza edemului acut.

ØCriterii radiologice: extinderea rapidă a leziunilor, prototip: stafilococia pleuro-pulmonară.

ØCriterii gazometrice: PaCO2>60 mmHg

PaO2<50 mmHg

 

Constatarea     acestor semne indică transpunerea cazului în secţia de reanimare sau terapie intensivă, pentru combaterea tulburărilor gazoase şi implicit a celor clinice, adică la valori de:

  • PaCO2între 30 şi maximum 50 mmHg
  • Pa O2spre 80 mmHg

Normal: PaO2 95 mmHg (+ 4)

PaCO2          37 mmHg (+ 2)

Sat. O2         peste 90% în sângele capilar

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

539

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2021