...






                        

10:14

Chistul hidatic hepatic



Hidatidoza umana este o zoonoza cauzata de stadiul larvar de dezvoltare al Taeniei Echinococcus paraziteaza intestinul subtire al animalelor carnivore. Ouale acestor tenii, excretate de carnivore, pot infecta gazde intermediare naturale, printre care si omul.

 

Etiopatogenie

Ultima proglotida a Taeniei echinococcus  parazit  este expulzata din intestinul subtire al cainelui in exterior, contaminand mediul inconjurator cu ouale mature pe care le contine. Vehiculate de ape si ingerate accidental de om, erbivore (oi, bovine) sau porc prin intermediul alimentar realizeaza infectare orala. In stomac, sub actiunea HCl si a pepsinei,taenia-echinnococcus ouale se elibereaza de cuticula proteica, transformandu-se in oncosfera , care se implanteaza in mucoasa gastrica, intestinala si prin sistemul portal nimereste in ficat, unde ca regula se sedimenteaza in 70% cazuri cu dezvoltarea ulterioara a chistului hidaticLichidul hidatic – umple interiorul chistului, este limpede, incolor, clar ca “apa de stanca”, contine saruri minerale, glucide, fermenti glicolitici, ramane steril atat timp cat cuticula este intacta si fiind un mediu bun de cultura se infecteaza dupa alterarea membranelor chistului;

Vezicule fiice apar prin vezicularea proscolecsilor sau din vezicule proligere. Anume ele impreuna cu protoscolecsii pot genera aparitia hidatidozei secundare.

Cu timpul chistul hidatic devine inconjurat de capsula conjunctiva (fibroasa) – perichistul – reactia organismului la prezenta parazitului .

In evolutia chistului hidatic se pot destinge trei etape succesive:

CH viu – contine lichid hidatic transparent, vezicule fiice lipsesc, membrana cuticulara este bine diferentiata.

CH mort, cu schimbari precoce – prezenta veziculelor fiice, membrana cuticulara lezata, lichid hidatic tulbure; schimbari tardive – distrugerea membranei cuticulare, germenativa si a veziculelor fiice, continutul devine “malos”, in capsula fibroasa apar zone de calcificare.

Perioada complicatiilor – infectarea chistului cu eruptia in caile biliare, cavitatea abdominala, cavitatea pleurala, organele cavitare.

Cele expuse privind etapele de evolutie a parazitului determina si tabloul clinic, care se evidentiaza de asemenea prin trei perioade (faze) ale bolii, privind chistul hidatic hepatic (CHH):

  • Perioada asimptomatica

 Din momentul infectarii pana la aparitia primelor semne clinice, de obicei pe parcurs de mai multi ani persoanele infectate se socot sanatoase, CHH se apreciaza ocazional, efectuand un examen profilactic sau in legatura cu alta patologie.

  • Perioada manifestarilor clinice

Perioada manifestarilor clinice se incepe cand hidatida atinge dimensiuni mari. Clinic pot aparea dureri surde sub rebordul costal drept, epigastriu, hemitoracele drept. La examenul clinic se poate aprecia hepatomegalie, prezenta unei formatiuni elastice in hipocondru drept si epigastriu.

Sunt posibile manifestari alergice:

  1. urticarii,

  2. prurit cutanat.

  • Perioada complicatiilor

Perioada complicatiilor care apare la 20-70% pacienti, poate fi prezentata prin urmatoarele variante:

  1. supuratia;

  2. eruptia CHH in cavitatea abdominala; caile biliare; cavitatea pleurala; organele cavitare;

  3. calcificare;

  4. compresia cailor biliare si vaselor magistrale.

Supuratia hidatidei, cea mai frecventa complicatie (30-60%) este cauzata de fisurarea perichistului cu formarea fistulelor biliare, prin care agentii microbieni patrund in cavitatea chistului provocand infectarea lui. Clinic pot fi prezente semne generale de intoxicatie – febra, frisoane, tahicardie, dispnee, in unele cazuri – clinica de abdomen acut.

Eruptia chistului in caile biliare (5-15%) si compresia lor (7-18%) determina aparitia icterului mecanic de origine hidatica. Eruptia hidatidei in cavitatea abdominala libera (4-8%) clinic este manifestata prin abdomen acut

Eruptia CH in cavitatea pleurala (3-12%) genereaza hidrotoraxul hidatic si formarea fistulelor bilio-bronsice.

CH prin compresie mecanica poate aduce la aparitia tulburarilor circulatorii vasculare la nivelul vaselor portale, venelor suprahepatice, vene cava inferioare – instaland hipertensia portala hidatica (2-5%) si pseudosindrom Budd-Chiari.

Eruptia in organele cavitare (1-2%) mai frecvent sunt implicate organele vecine (stomacul, duodenul, colonul transvers).

Calcificarea CHH se intalneste in (5-13%) si in unele cazuri poate fi tratata drept insanatosire clinica.

Chistul hidatic in aproximativ 60-70% afecteaza lobul drept al ficatului, in 30% cazuri sunt apreciate localizari multiple, de asemenea este posibila asocierea hidatidozei hepatice cu hidatidoza altor organe.

 

Diagnostic

Indicii de laborator nu sunt specifici pentru patologie data. In cazuri complicatiilor enumerate caracterizeaza nivelul intoxicatiei (leucocitoza, VSH marita), efectul colestatic (bilirubinemia, hiperfosfatazemia), citolitic (hiperfermentemia) si dereglarilor functionale a hepatocitelor (hipoptrombinemia, hipoproteinemia), de asemenea prezenta componentului alergic in unele cazuri (eozinofilia).

Studiul imunologic modern este semnificativ si face parte din investigatiile obligatorii (RIF – reactia de imunofluorescenta, RHAI – reactia hemaglutinatiei indirecte, RLH – reactia de latex aglutinatie).

Examinari paraclinice:

  • Ecografia hepatica

  • Tomografia computerizata si rezonanta magnetica nucleara (RMN) ofera detalii de localizare topografica a hidatidei, dimensiuni, relatii cu elementele anatomice si organele adiacente.

  • Radiografia toracelui – metoda obligatorie in cazul hidatidozei hepatice, necesara pentru a exclude afectiunea hidatica pulmonara.CT

  • CPGRE- indicata in cazul icterului mecanic, uneori devine si metoda curativa preopratorie de decompresie a cailor biliare prin efectuarea PSTE.

Un sir de alte investigatii (scintigrafia ficatului, radiografia ficatului, laparoscopia diagnostica, splenoporto- si angiografia) poarta caracter suplimentar de informatie.

 

Tratamentul

Tratamentul complex al hidatidozei hepatice urmareste solutionarea urmatoarelor probleme:

  • inlaturarea parazitului;

  • rezolvarea cavitatii restante,

  • terapia complicatiei (in cazul prezentei ultimei)

  • profilaxia hidatidozei reziduale (secundare).

In prezent unica cale terapeutica este cea chirurgicala in asociere cu terapia antiparazitara specifica. Sunt elaborate si se efectueaza din ce in ce mai larg diferite metode miniinvazive: interventii laparoscopice si metoda PAIR.

In tratamentul chirurgical trebuie avute in vedere doua aspecte de interes practic:

  1. Scolecsii au proprietatea de grefare si veziculare pe diferite tesuturi, provocand hidatidoza reziduala, ce este determinat in principal de insuficienta tehnicii aseptice

  2. In dezvoltarea sa CH impinge la periferie elementele vasculare si biliare ale parenchimului hepatic, facand dificila si riscanta directia ei si chiar suturarea.

Exista cateva variante de interventii chirurgicale alegerea celei necesare va depinde de localizarea, dimensiunile  numarul parazitului de prezenta si formele complicatiilor.

Chistectomie:

  • Deschisa;

  • Inchisa;

  • combinata

  • Perichistectomie.

  • HepatectChistect cu anastomoze perichisto-digestive..

Chistectomie  este modalitatea practica cea mai frecventa si mai facila in tratamentul chirurgical al CHH. Ea are urmatoarele etape: punctia si evacuarea continutului CH; deschiderea perichistului cu eliminarea tuturor elementelor hidatice; prelucrarea cavitatii restante folosind substante protoscolicide (NaCl 20%; Alcool 95%; Glicerina 80%; AgNO3 0.5%) cu expozitia necesara. Urmeaza cercetarea existentei fistulelor biliare si inchiderea lor (in cazuri posibile).

Ultima etapa este rezolvarea cavitatii restante ce poate fi realizata prin urmatoarele feluri:

  • Metoda deschisa – drenarea externa sau abdomenizarea.

  • Metoda inchisa – capitonajul cavitatii (cu invaginarea peretilor perichistului, sutura W , suturi circulare dupa Delbet) sau omentoplastie.

  • Metoda combinata – capitonaj sau omentoplastie cu drenarea externa a cavitatii restante.

Perichistectomia prevede inlaturarea CHH in bloc cu perichistul (capsula fibroasa), cand ultimul este bine diferentiat, adica in faza II – III de evolutie a parazitului.

Preparatele folosite cu acest scop sunt derivati ai benzimidazolei:

Mebendazol (Vermox 500 mg, Janssen Farmaceutica Belgia);

Albendazol (Escazol 500 mg GSK, Marea Britanie).

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

50

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017