...






                        

17:48

Chisturile si tumorile ovariene



Patologia ovariană este dominată de problema chisturilor şi tumorilor

 Chisturile ovariene

Sunt cavităţi dilatate prezentând aspecte macroscopice şi microscopice diferite în funcţie de natura structurii interesate. Cele mai frecvente sunt chisturile foliculare care provin din foliculii ovarieni maturi care nu s-au rupt sau al căror perete rupt s-a închis imediat după ovulaţie. Pot fi unice, dar mai des sunt multiple, cu dimensiuni de 1 - 1,5 cm diametru, conţinând un lichid clar seros şi fiind delimitate de o membrană netedă, lucioasă, cenuşie.
uterDe cele mai multe ori sunt situate la suprafaţa ovarului, în zona corticală. La microscop, în peretele chistului se poate recunoaşte structura celulelor din stratul granulos al foliculului, care cu timpul se atrofiază sub presiunea lichidului care se acumuleaza în cavitatea chistică. Când atrofia este completă, nu se mai produce lichid şi creşterea în volum a chistului încetează. În ovarele bolnavilor cu hiperplazie chistică a endometrului se întâlnesc de obicei chisturi foliculare multiple.

Chisturile luteinice apar de asemenea în urma închiderii foliculului rupt înaintea eliminarii lichidului folicular. Corpul galben nu mai suferă obişnuita involuţie fibroasă şi apar cavităţi rotunde de 2 - 3 cm diametru delimitate de celule caracteristice acestei structuri. Sunt mai rare decât chisturile foliculare.

Chisturile de epiteliu superficial provin din incluzii ale epiteliului superficial (incluziile lui Walthard), sunt mici superficiale, delimitate de un epiteliu cubic. Nu trebuie confundate cu metastaze de adenocarcinom. Pot genera tumori.

Chisturile endometriale provin din insule de endometrioză formate din glande dilatate chistic; se recunoaşte caracterul glandelor endometriale şi prezenţa stromei.

Ovarul Stein - Leventhal se întâlneşte la adolescente şi femei tinere cu semne de insuficienţă ovariană (obezitate, hirsutism, tulburări menstruale mergând până la amenoree, fertilitate redusă sau sterilitate). Ovarele, de obicei mărite în volum, conţin numeroase chisturi foliculare evidente sub capsula ovariană îngroşată de unde şi numele bolii de ovar mare alb sau fibroza corticală a ovarului. S-a pus pe seama acestei îngroşări a stratului extern al corticalei ovariene imposibilitatea ruperii foliculilor şi a ovulaţiei. Boala se întâlneşte însă şi în lipsa acestei îngroşari, uneori producându-se ovulaţia. De aici concluzia că este vorba de o deficienţă ereditară în maturarea hormonilor ovarieni, având uneori expresie cromosomială.

 

 

Tumorile ovarului

 

Importanţa tumorilor ovariene constă în faptul că deşi cancerele ovariene sunt mai puţin frecvente decât cele uterine (4% din tumorile maligne ale femeii), dificultatea recunoaşterii lor într-o fază terapeutică utilă detemină faptul că ele produc mai multe decese decât cancerele uterine. În majoritatea lor (80%), tumorile ovariene sunt însă benigne şi apar la femei între 20 şi 45 de ani , în timp ce cele maligne apar peste această vârstă. Factorii predispozanţi sunt mai puţin evidenţi decât în alte localizari. Tumorile ovariene apar însă mai frecvent la nulipare sau femei cu puţini copii şi există o evidentă predispoziţie familială, legată de multe ori de prezenţa genei BRCA1, care predispune şi pentru cancer mamar. În 50% din tumorile ovariene este alterată gena de supresie tumorală p53.

Clasificarea tumorilor ovariene este o problemă complexă şi dificilă din cauza numeroaselor forme de trecere între tumorile benigne şi maligne, între cele chistice şi solide, între cele epiteliale, mezenchimatoase sau cu structură complexă. Din acest motiv cea mai practică clasificare se face în funcţie de structurile ovariene din care provin diferitele tumori: epiteliul superficial, tecile foliculului, celulele germinale şi stroma ovarului.Sistemul reproducator

Tumorile epiteliului superficial  reprezintă până la 80% din tumorile ovariene. Predominanţa tumorilor cu această origine pare urmarea faptului că acest epiteliu este inclus frecvent în stroma ovariană, sub formă de incluzii sau chisturi, cu ocazia ruperii foliculilor ovarieni. În majoritatea lor, peste 50% sunt tumori chistice, benigne, maligne sau intermediare, cu conţinut seros sau mucinos.

Tumorile seroase reprezintă peste 40% din tumorile ovariene, se caracterizează prin caracterul chistic şi conţinutul seros. În funcţie de aspectul microscopic şi comportarea lor se împart în forme benigne sau chistadenoame seroase (60%) şi maligne sau chistadenocarcinoame seroase (25%). Restul cazurilor (15%) se situează la limita dintre benignitate şi malignitate fiind susceptibile de recidivă şi transformare malignă. Prin aceasta incidenţă ele constituie 40% din tumorile maligne ale ovarului. Survin între 20-65 de ani. Apar ca nişte formaţiuni sferice sau ovale, nu rar bilaterale (25-65%) cu structura chistică multiloculară şi conţinut seros. Cele benigne prezintă o capsulă netedă, lucioasă, cele maligne pot prezenta pe suprafaţa capsulei noduli şi vegetaţii indicând invazia. Microscopic, în formele benigne, cavităţile chistice sunt delimitate de un epiteliu cilindric de multe ori ciliat, asemănător celui tubar; nucleii se găsesc în porţiunea mijlocie a celulelor, care sunt dispuse pe un singur strat dar pot forma prelungiri papilare. În ţesutul conjunctiv apar corpusculii calcari. În formele de trecere cilii încep să dispară, epiteliul se stratifică, apar mitoze numeroase. În formele maligne apar placarde de celule atipice care invadează ţesutul conjunctiv  înconjurator; în funcţie de importanţa atipiilor se descriu 3 grade de malignitate histologică. Metastazele se produc în primul rând pe suprafaţa ovarului fiind asociate cu ascita şi evoluţia lor este condiţionată de aspectul microscopic. Formele de malignitate exprimată sunt foarte invazive, produc mase tumorale voluminoase; formele mai puţin maligne cresc mai încet şi prezintă perioade de stagnare. Sunt frecvente interesările pleurale pe cale limfatică.

Tumorile mucinoase sunt mai rare (10% din cele ovariene) şi sunt mai rar maligne (10%), existând şi în aceste cazuri forme de trecere (10%). Apar la vârsta mijlocie find rare la femei tinere sau după menopauză. Seamănă microscopic cu tumorile seroase dar sunt mai mari şi mai rar bilaterale (5-20%), invazia capsulei fiind de asemenea rară. În cazuri neglijate pot ajunge la greutăţi de până la 25 de kg. Pe secţiune multiple cavităţi sunt pline cu secreţie mucoasă, filantă, uneori colorată în brun de producerea hemoragiilor. Microscopic, formele benigne, chistadenoamele mucoase sunt constituite din cavităţi delimitate de celule înalte, cilindrice, cu nuclei bazali continând mucină. În formele maligne chistadenocarcinoame mucoase, apar atipiile. S-a menţionat că există şi forme de trecere. Formele maligne sau de trecere se însămânţează pe suprafaţa peritoneului producând apariţia de mase gelatinoase voluminoase denumite pseudomixom peritoneal. Au în general o evoluţie mai putin agresivă decât tumorile seroase. Mai rar se intâlnesc însă şi tumori mixte seromucinoase.arata_img

Înrudit cu aceste tumori este adenofibromul chistic în care proliferarea epitelială chistică, seroasă sau mucinoasă, este asociată cu o importantă proliferare de ţesut conjunctiv. De cele mai multe ori tumoarea are o comportare benignă. Uneori secretă estrogeni.

Tumorile endometriale, constituind 20% din cancerele ovariene sunt în majoritatea lor maligne, adenocarcinoame endometriale. Uneori provin evident din insule de endometrioză. În o treime din cazuri sunt bilaterale. Prezintă aspectul microscopic al adenocarcinoamele endometriale cu diferite grade de diferenţiere. Formele cu celule clare sunt mai agresive. Uneori sunt asociate cu aspecte de sarcom endometrial sau chiar de tumoare mezodermica mixtă, după cum pot să fie concomitente unor adenocarcinoame de endometru.

Tumorile cu celule clare(6% din tumorile ovariene) se prezintă sub forma de carcinom cu celule clare, asemănător carcinomului renal, ale cărui metastaze le poate sugera. A fost numit şi mezonefrom. Prezintă o evoluţie deosebit de agresivă.

Tumoarea Brenner, este o tumoare rară (2%) dar foarte caracteristică, având structura solidă şi fiind formată din ţesut conjunctiv şi insule de epiteliu asemănător celui din căile urinare. Se întâlneşte la orice vârstă, incidenţa maximă fiind între 40-70 de ani. De cele mai multe ori unilateral şi de mici dimensiuni 2-3 cm, rar mai mare, uneori are activitate hormonală. Are comportare în general benignă, excepţional malignă.

Carcinoamele nediferenţiate, în majoritatea lor bilaterale, constituind 10% din tumorile ovariene; se caracterizează de asemenea prin comportarea lor agresivă.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

142

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017