...





                        

18:36

Criptorhidia este lipsa testiculelor în scrot



Criptorhidia este termenul care desemnează lipsa testiculelor în scrot.

Ea se clasifică în:

  1. Criptorhidie veritabilă
  • retenţie:

                            a) inghinală;

                            b) abdominală;

  • ectopie (perineală, pubiană, peniformă, femurală, inghinală super­ ficială etc).
  1. Criptorhidie falsă.

 

Criptorhidia poate fi uni- şi bilaterală, o afecţiune de sine stătătoare, ori simptom al unui şir întreg de afecţiuni, de cele mai dese ori a disgeneziilor gonadale.

Frecvenţa criptorhidiei variază de la 0,18% până la 2,6%. Coborârea testiculelor din locul lor de formare - zona lombară - în scrot are loc în cursul dezvoltării embrio-fetale şi este terminată la naştere în 94,5% din cazuri, în rest, majoritatea se rezolvă la pubertate.

Din momentul formării şi până la naştere, testiculul este extrem de activ prin cele două elemente secretarii ale sale, care îi favorizează coborârea: testosteronul şi inhibina.

La coborârea testiculului participă activ şi axul hipotalamus-hipofiză prin secreţia tonică de Gn-RH şi respectiv de gonadotropine.

Criptorhidia este cauzată de deficitul factorilor hormonali activi, la fel şi de factori fizici, chimici, infecţioşi, teratogeni, care separat, ori împreună conduc la formarea testiculului incompetent, disgenezia ţesutului conjunctiv şi formarea bridelor pe traiectul canalelor inghinale sau îngustărilor  orificiilor.

Sediul criptorhidiei este în majoritatea cazurilor în canalul inghinal (62,76%), intraabdominal (8,08%), prescrotal (23,81%) şi în poziţie ectopică (în circa 10, 93%).

Criptorhidia falsă este destul de frecventă (50% din cazuri de copii). La mici agresiuni, frig, emoţii etc, testiculele fug în zona orificiului superficial al canalului inghinal („testicul retractil"), revenind la poziţia normală în condiţii favorabile („testicul în ascensor").

Pentru a determina sediul criptorhidiei, examinarea se face în condiţii de confort (temperatură optimă, câştigarea încrederii pacientului, manevre lipsite de agresivitate), în poziţie culcat şi în picioare. In caz de eşec repetat, se recurge la o explorare laparoscopică sau chirurgicală.

Examenul paraclinic presupune:

  • ecografia,
  • tomografia computerizată a zonei unde este posibilă criptorhidia sau ectopia,
  • investigarea cromatinei sexuale şi a cariotipului,
  • dozării hormonale (LH, FSH, testosteronul),
  • biopsia testiculară, radiografia şeii turceşti.

Criptorhidiile mecanice constituie doar 3% din total. în 80-90% din cazuri acestea sunt unilaterale.

 

Tratamentul cu gonadotropină se aplică în cazurile când se suspectă o implicare hipotalamo-hipofizară (FSH şi LH scăzuţi) şi în criptorhidia cu sediul prescrotal (testiculele „glisante").

In criptorhidia mecanică se aplică tratament chirurgical. Vârsta optimă este până la 2 ani. Testiculul nu suportă căldura (temperatura în scrot este cu 2-2,5°C mai joasă faţă de temperatura corpului) şi cu cât mai mult întârzie coborârea, cu atât mai mult creşte riscul infertilităţii, la 12 ani acesta constituind 90-100%.

Tratamentul cu gonadotropine în forma mecanică este contraindicat prin riscul apariţiei fenomenelor induse (congestia şi necrotizarea testiculului).

Nu se aplică tratament cu gonadotropine în disgeneziile orhitice.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

1843

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2021