...






                        

17:36

Crizele epileptice tonico-clonice (grand mal)



  • Cele mai frecvente crize comiţiale (circa 50%).
  • Debutează printr-o bruscă pierdere de conştiinţă, contracţii tonice musculare - faza tonică (câteva sec. - 1 min). Frecvent fără de prodrom.
  • Bolnavul emite un zgomot de expiraţie forţată rezultând din contracţia muşchilor respiratori.
  • Bolnavul cade la sol în opistotonus şi rămâne rigid mai multe secunde, se traumatizează adesea prin cădere.
  • Muşcarea limbii, pierderea urinei şi a materiilor fecale.
  • Poate fi cianozat datorită insuficienţei respiratorii.
  • Urmează contracţii ritmice ale membrelor, trunchiului - faza clonică (sec. - 2-3 min).
  • Stupor profund, care se disipează gradat, trecând printr-un stadiu de confuzie, apoi revenire la conştienţă.
  • După criză se manifestă o cefalee şi somnolenţă, pacientul nu-şi reaminteşte nimic.
  • O dată căzut, subiectul trebuie întors în semipronaţie, secreţiile să poată fi drenate din gură şi să nu pătrundă în laringe.
  • Nu este indicat a se forţa introducerea unui obiect între dinţii încleştaţi. Limba este muşcată la începutul crizei, respiraţia nu este ameliorată prin deschiderea gurii, dinţii pot fi lezaţi.

semne creier

Absenţele (petit mal)

  • Absenţa este o suspendare bruscă a activităţilor conştiente, fără mişcări convulsive sau pierderea controlului atitudinilor.
  • Nu durează decât câteva secunde sau uneori câteva minute şi pot trece neobservate.
  • Se pot asocia cu manifestări motorii minore: clipit, mişcări de masticaţie.
  • Debutează la copil (6-14 ani), rareori persistă la adulţi.
  • Aceste scurte accidente pot surveni de sute de ori într-o zi.
  • 1/3 copii cu absenţe prezintă, de asemenea, convulsii tonico-clonice.
  •  

EEG (petit mal) este patognomonic: Scurte vârf-unde cu frecvenţa de 3 Hz difuze şi sincrone.

Epilepsia lobului frontal

 

  • Crize parţiale simple sau complexe (posibilă generalizare secundară)
  • Criza motoră Jacksoniană - răspândirea convulsiilor clonice de pe o parte a corpului spre cealaltă, corespunde răspândirii focarului epileptogen.
  • Aura nu este specifică.
  • Asociată de mişcarea involuntară a globilor oculari, căderi.
  • Paralizia postictală Todd.
  • EEG este de obicei normală, chiar şi în timpul crizei.

 

Epilepsia lobului parietal

 

  • Fenomene sensoriale elementare
  • Răspândire spre regiunile frontală şi temporală
  • Crize somatosenzoriale: parestetice, doloroase, modificarea percepţiei termice
  • EEG frecvent nu este informativă
  • Glioame (60% cazuri).

 

Epilepsia lobului temporal

 

  • În antecedenţă crize febrile
  • Debutul la sfârşitul primului deceniu de viaţă, apoi urmează o perioadă de silenţium
  • Crizele parţiale simple > crize parţiale complexe > crize clonico - tonice generalizate
  • Aura ® criză psihomotorie
  • Iniţial se tratează bine. Apoi apare rezistenţă la tratamentul

anticonvulsivant

  • Modificări de comportament în perioada interictală (depresie, psihoză)
  • Aura (90% epigastrală), anxietate (80%).
  • Iluzii de memorie (Deja vu, etc.)
  • Stări emotive (50-80% cazuri), automatisme oro-alimentare, vocalizări.
  • Distonie contralaterală, automatisme (semne de lateralizare)
  • Generalizare secundară, confuzii postictale
  • Afazie în timpul crizei, disfazie postictală.
  • La examenul RMN frecvent se depistează scleroza temporală.
  • Rezistentă la tratament.
  • În cazul depistării sclerozei temporale - lobectomie temporală (efectivă în 80% cazuri).

 

Epilepsia lobului occipital

  • Halucinaţii vizuale elementare
  • Răspândire anterioară rapidă spre lobii frontal, temporal
  • Crize vizuale: amavroză ictală, iluzii vizuale, clipiri rapide, nistagmus epileptic.
  • EEG - descărcări în regiunea temporală posterioară.

neuron

Epilepsia primară de citire

 

  • Predispoziţie genetică, predomină la genul masculin.
  • Debut la adolescenţi (de obicei la 17-18 ani).
  • Aură motorie cu afectare a vorbirii, provocată de citire îndelungată.
  • Poate evolua până la crize clonico-tonice generalizate.
  • În tratament este important evitarea factorului stimulent.
  • Efectiv este Acidul Valproic
  • Prognostic favorabil.

 

 

Diagnosticul diferenţial al epilepsiei

 

Crizele epileptice necesită a fi diferenţiate de alte stări însoţite de pierderea conştiinţei:

  1. Sincope
  2. Atacurile ischemice tranzitorii
  3. Tulburări metabolice (hipoglicemia, etc.)
  4. Dereglări intermitente de drenaj ale LCR
  5. Intoxicaţii medicamentoase
  6. Migrena
  7. Atacuri de panică
  8. Isterie
® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

3

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017