...






                        

17:34

Diabet zaharat – cauza si clasificare



Diabetul zaharat (DZ) este un sindrom heterogen, din punct de vedere etiologic, patogenic, clinic și terapeutic, caracterizat prin hiperglicemie cronică, determinată de scăderea secreției de insulină și/sau reducerea sensibilității la insulină (insulinorezistență -IR) a diverselor țesuturi, în special a celui muscular, adipos și hepatic.

Consecutiv hiperglicemiei, deficitului de insulină și hiperinsulinemiei, ca manifestare secundară a IR, apr și perturbări ale metabolismului protidic, lipidci și hidroelectrolitic, conducând, în final, la o tulburare complexă a metabolismului energetic al organismului.

Hiperglicemia și celelalte anomalii asociate conduc la complicații acute și cronice grave, ce reduc durata și alterează calitatea vieții pacientului.

Încercări de a clasifica DZ există de mai mult timp.

  • Harley – 1866, medic englez a afirmat că există cel puțin două tipuri de diabet, care necesită tratamente total diferite;
  • Lancereaux - medic francez, a marcat deosebirea între ”diabetul gras” și ”diabeul slab”;
  • Secolul 20 a fost determinat că diabetul zaharat cuprinde o gamă variată de tulburări, de la forme cu debut acut, până la cele asimptomatice;
  • Himsworth – 1936, a susținut că există cel puțin două tipuri: unul sensibil la administrarea insulinei, și celălalt insensibil la insulină;
  • OMS - 1965 a publicatprimul raport privind clasificarea diabetului zaharat, în funcție de vârsta la diagnostic și caracteristicile sale: juvenil, instabil, insulinorezistent, gestațional, pancreatic, endocrin, iatrogen;
  • NDDG (National Diabetes DataGroup) propune 1979 o nouă clasificare adoptată de OMS în 1980 și revizuită 1985. Această clasificare susține noțiunea de heterogenitate a DZ, din punct de vedere etiologic, patogenic, clinic și terapeutic.
  • ADA Asociația Amaricană de diabet 1997, adaptată și publicată de OMS 1999 utilizată până în prezent.

 

Clasificarea etiologică a DZ 1999

Clasificarea DZ are 2 compartimente: definirea stadiilor toleranței la glucoză și definirea procesului etiologic. În această clasificare a fost scăzut pragul nivelului glicemiei bazale pentru diagnosticul diabetului zaharat.

 

Tabelul 1. Clasificarea și diagnosticul stărilor de toleranță la glucoză

 

Starea de toleranță la glucoză

Concentraţia glucozei mmol/l (mg/dl)
Plasma venoasă Sânge integral capilar
Diabet zaharat    
  •  GB
≥ 7,0 (≥126) ≥ 6,1 (≥110)
  •  TTGO la 2 ore
≥ 11,1 (≥200) ≥ 11,1 (≥200)
Scăderea toleranţei la glucoză (STG)    
  •  GB
< 7 (126) < 6,1 (110)
  •  TTGO la 2 ore
7,8 - 11,1 (140-200) < 11,1(200)
Alterarea glicemiei bazale (AGB)    
  •  GB
6,1 - 6,9 ≥ 5,6 (≥100)
  •  TTGO la 2 ore
< 7,8 < 6,1

 

Clasificarea actuală întroduce și termenul de IFG (Impaired Fasting Glucose) - alterarea sau modificarea glicemiei bazale care reprezintă un stadiu intermedir între cel al toleranței normale la glucoză și diabet. În aceiași clasificare a rămas și termenul de IGT (Impaired Glucose Tolerance) – scăderea toleranței la glucoză. Aceste 2 stadii de evoluție a toleranței la glucoză AGB și STG reprezintă drept factori de risc pentru DZ, și sunt considerați ca un stadiu evolutiv care poate conduce la dezvoltarea diabetului, și mai sunt numite – prediabet.

 

Tabelul 2. Clasificarea etiologică a DZ 1999

Tipul DZ Procesul etiopatogenic Caracteristica terapeutică

DZ tip 1

·         Autoimun

·         Idiopatic

 

Distrucţie a celulelor-β, cu deficit total de insulină

 

Insulinoterapia este indispensabilă pentru supravieţuire
DZ tip 2

·         Cu predominanța IR, asociată cu deficit relativ de insulină;

·         Cu predominanța dficitului secretor, asociat cu IR

Tratamentul se face prin:

·         optimizarea stilului de viaţă,

·         cu administrarea preparatelor orale,

·         insulina devine în timp necesară pentru controlul glicemic sau chiar pentru

Alte tipuri specifice:

·         Defecte genetice de secreţie a insulinei.

·         Defecte genetice de acţiune a insulinei.

·         Boli ale pancreasului exocrin.

·         Endocrinopatii.

·         Medicamente.

infecţii;sindroame genetice.

Insulinorezistenţa şi/sau

secreţia deficitară de insulină

·         Tratamentul cauzei generatoare.

·         Insulina poate fi necesară pentru controlul glicemiei şi foarte rar pentru supravieţuire.

Diabet gestaţional

Insulinorezistenţa şi/sau

secreţia deficitară de insulină

Insulina poate sau/nu să fie necesară pentru controlul glicemiei

 

Caracteristica generală a claselor de diabet zaharat.

 

Acest tip de diabet este datorat distrucției celulelor β pancreatice, ducând astfel la deficitul absolut de insulină cu evoluție spre cetoacidoză, și consecințe fatale în cazul dacă nu este administrat tratamentul substitutiv cu insulină. Au fost descrise 2 subtipuri:

  • Autoimun – în care distrugerea celulelor β se realizează prin mecanisme autoimune;
  • Idiopatic – mecanismele ce realizează distrucția nu sunt cunoscute.

În cazul dacă procesele de distrucție a celulelor β au β mecanisme cunoscute, dar nu autoimune, forma de diabet nu va fi clasificată ca diabet de tip 1.

Diabetul zaharat de tip 2.

            Este definit ca procesul etiologic caracterizat prin asocierea a două defecte celulare: rezistența la insulină și deficienț funcției β celulare. Cele două defecte celulare se pot asocia în cote-părți diferite, variind de la predominența rezistenței la insulină cu deficit relativ de insulină, până la defect predominant insulinosecretor cu sau fără IR. Majoritatea pacienților cu diabet 80% prezintă DZ de tip 2.

Alte forme clinice de diabet

  • Defecte genetice ale funcției β-celulare: MODY (Maturity Onset Diabetes in the Young) de tip 1-6, diabet mitocondrial;
  • Defecte genetice ale acțiunii insulinei: rezistența la insulină de tip A, leprechaunism, sindrom Rabson-Mendenhall, diabetul lipoatrofic;
  • Boli ale pancreasului exocrin: pancreatopatia fibrocalculoasă, pancreatita, trauma și pancreatectomia, fibroza chistică, hemocromatoza;
  • Endocrinopatii: acromegalia, Boala Cushing, tireotoxicoza, feocromacitomul, glucagonomul, sindrom Conn, somatostatinomul;
  • Diabet indus de medicamente  sau substanțe chimice: acid nicotinic, glucocorticoizi, tiazide, β-blocante;
  • Infecții: rubeola congenitală, citomegalovirus, Coksakie B4;
  • Forme rare produse prin mecanisme mediate imunologic: autoanticorpi antiinsulină, sindrom ”Stiff-man”;
  • Sindroame genetice asociate uneori cu diabet; sindrom Down, ataxia Fiedreich, sindrom Klinefelter, sindrom Lawrence-Moon-Biedle, sindrom Prader-Willi, sindrom Tirner, sindrom Wolfram

Diabet gestațional

Orice tip de intoleranță la glucoză care se manifestă sau este diagnosticată pentru prima dată în timpul sarcinii este definită ca diabet gestațional. Nu este diagnosticat ca diabet gestațional diabetul cunoscut anterior, preexistent sarcinii. Diagnosticul de diabet gestațional se aplică doar pe durata sarcinii. După terminarea sarcinei, înn cazul în care intoleranța la glucoză persistă, acasta va fi reclasificată în altă categorie etiologică.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

20

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017