...





                        

16:32

Difteria. Etiopatogenie. Rolul toxinei difterice. Tabloul clinic. Forme clinice



Difteria este o boală infecţioasă acută răspândită la copii, produsă de Corynebacterium diphtheriae care în poarta de intrare provoacă edem şi membrane false, iar prin difuzarea în organism a unei extoxine foarte puternice provoacă leziuni în diverse organe.difteria
ETIOLOGIE. După caracterele de cultură şi biochimice se disting 3 tipuri de bacili difteriei: gravis, intermedius şi mitis. Există tulpini extrem de toxigene, slab toxigene şi tulpini netoxigene Difteria este produsă numai de tulpini toxigene. Tipul gravis este cel mai virulent şi posedă toxigenitate deosebită. Exotoxina difterică este o toxină puternică care blochează ireversibil sinteza proteinelor celulelor sensibile şi cauzează leziuni degenerative în organe. Tulpinile netoxigene de bacili difteriei pot deveni toxigene prin acţiunea fagilor specifici. Bacilii difteriei sunt sensibili la penicilină, eritromicină.
PATOGENIE. Poarta de intrare pentru bacilii difteriei poate fi: mucoasa faringoamigdaliană, laringiană, nazală, conjunctivală, genitală, pielea lezată, urechea. Bacilii difteriei nu pătrund în sânge. Local toxina difterică produce o inflamaţie a mucoasei, necroza epiteliului şi o alterare a pereţilor vasculari. Ca rezultat apare un exsudat ce conţine proteine, în special fibrinogen care sub acţiunea trombochinazei din masa necrotică se transformă în fibrină, formând la suprafaţa mucoasei o membrană fibrinoasă (falsă) consistentă şi aderentă.
Microscopic membrana falsă este constituită din 3 straturi: 1)superficial de celule necrozate şi diverşi germeni;
2) mediu cu fibină; 3) profund format din detrită celulară, bacili difteriei şi leucocite.
Rolul toxinei difterice: Din focarul local de inflamaţie toxina difterică pătrunde în ganglionii limfatici regionali afectându-i, apoi difuzează în sânge. Resorbţia toxinei se produce în cantităţi mai mari în zona faringelui şi amigdalelor şi mai mici în zona laringelui. De aici rezultă gradele variate de toxemie.
In circulaţie toxina se fixează rapid pe diverse celule, producând fenomene de degenerescentă. Toxina are afinitate deosebită faţă de miocard, rinichi şi ţesutul nervos Toxina fixată pe celule nu mai poate fi neutralizată cu antitoxina din serul antidifteric, iar celula nu mai e în stare să sintetizeze proteină şi piere.
în difteria toxică apar edem considerabil faringian şi cervical, hemoragii, coagulopatie de consum, iar în forma malignă se instalează stare de şoc toxiinfecţios, insuficienţă renală şi suprarenală. Declanşarea formelor grave şi maligne ale difteriei este favorizată nu doar de toxigenitatea deosebită a tulpinilor de bacili difteriei şi lipsa apărării locale, ci şi de antecedentele personale ale bolnavului: sensibilizare, boli repetate etc.
în difteria laringiană resorbţia toxinei este insuficientă pentru realizarea fenomenelor toxice la distanţă. Stenoza laringiană (crupul difteric) apare în rezultatul spasmului reflector al muşchilor laringelui. Edemul mucoasei, membranele ce se detaşă uşor, secreţiile laringiene pot fi cauze excepţionale ale asfixiei.

Clinica:
Pentru difteria laringiană sunt caracteristice, debut treptat, evoluţie lentă, însă progresivă, tuse lătrătoare, voce răguşită, apoi afonică, respiraţie stenotică zgomotoasă, insuficienţă respiratorie de divers grad. în formele asociate (crupul secundar) se depistează şi angină cu membrane false.
CLASIFICAREA FORMELOR CLINICE
I. Conform localizării morfologice în ordinea frecvenţei:
difteria faringoamigdaliană (angina difterică)-86-90%;
difteria laringiană primară, secundară;
difteria nazală.
II.Difteriafaringiană (faringoamigdaliană):
localizată: membranoasă, insulară, eritematoasă;
difuză (extinsă),
toxică: subtoxică, gr. I, gr. II, gr. III;
hipertoxică;
hemoragică.
III.Difteria faringiană asociată cu alte localizări, dintre care cele mai frecvente sunt difteria faringoamigdaliană + laringiană sau nazală etc.
Difteria este o boală infecţioasă acută răspândită la copii, produsă de Corynebacterium diphtheriae care în poarta de intrare provoacă edem şi membrane false, iar prin difuzarea în organism a unei extoxine foarte puternice provoacă leziuni în diverse organe.
ETIOLOGIE. După caracterele de cultură şi biochimice se disting 3 tipuri de bacili difteriei: gravis, intermedius şi mitis. Există tulpini extrem de toxigene, slab toxigene şi tulpini netoxigene Difteria este produsă numai de tulpini toxigene. Tipul gravis este cel mai virulent şi posedă toxigenitate deosebită. Exotoxina difterică este o toxină puternică care blochează ireversibil sinteza proteinelor celulelor sensibile şi cauzează leziuni degenerative în organe. Tulpinile netoxigene de bacili difteriei pot deveni toxigene prin acţiunea fagilor specifici. Bacilii difteriei sunt sensibili la penicilină, eritromicină.membrana-gris-difteria
PATOGENIE. Poarta de intrare pentru bacilii difteriei poate fi: mucoasa faringoamigdaliană, laringiană, nazală, conjunctivală, genitală, pielea lezată, urechea. Bacilii difteriei nu pătrund în sânge. Local toxina difterică produce o inflamaţie a mucoasei, necroza epiteliului şi o alterare a pereţilor vasculari. Ca rezultat apare un exsudat ce conţine proteine, în special fibrinogen care sub acţiunea trombochinazei din masa necrotică se transformă în fibrină, formând la suprafaţa mucoasei o membrană fibrinoasă (falsă) consistentă şi aderentă.
Microscopic membrana falsă este constituită din 3 straturi: 1)superficial de celule necrozate şi diverşi germeni;
2) mediu cu fibină; 3) profund format din detrită celulară, bacili difteriei şi leucocite.
Rolul toxinei difterice: Din focarul local de inflamaţie toxina difterică pătrunde în ganglionii limfatici regionali afectându-i, apoi difuzează în sânge. Resorbţia toxinei se produce în cantităţi mai mari în zona faringelui şi amigdalelor şi mai mici în zona laringelui. De aici rezultă gradele variate de toxemie.
In circulaţie toxina se fixează rapid pe diverse celule, producând fenomene de degenerescentă. Toxina are afinitate deosebită faţă de miocard, rinichi şi ţesutul nervos Toxina fixată pe celule nu mai poate fi neutralizată cu antitoxina din serul antidifteric, iar celula nu mai e în stare să sintetizeze proteină şi piere.
în difteria toxică apar edem considerabil faringian şi cervical, hemoragii, coagulopatie de consum, iar în forma malignă se instalează stare de şoc toxiinfecţios, insuficienţă renală şi suprarenală. Declanşarea formelor grave şi maligne ale difteriei este favorizată nu doar de toxigenitatea deosebită a tulpinilor de bacili difteriei şi lipsa apărării locale, ci şi de antecedentele personale ale bolnavului: sensibilizare, boli repetate etc.
în difteria laringiană resorbţia toxinei este insuficientă pentru realizarea fenomenelor toxice la distanţă. Stenoza laringiană (crupul difteric) apare în rezultatul spasmului reflector al muşchilor laringelui. Edemul mucoasei, membranele ce se detaşă uşor, secreţiile laringiene pot fi cauze excepţionale ale asfixiei.
Clinica:
Pentru difteria laringiană sunt caracteristice, debut treptat, evoluţie lentă, însă progresivă, tuse lătrătoare, voce răguşită, apoi afonică, respiraţie stenotică zgomotoasă, insuficienţă respiratorie de divers grad. în formele asociate (crupul secundar) se depistează şi angină cu membrane false.
CLASIFICAREA FORMELOR CLINICE
I. Conform localizării morfologice în ordinea frecvenţei:
difteria faringoamigdaliană (angina difterică)-86-90%;
difteria laringiană primară, secundară;
difteria nazală.
II.Difteriafaringiană (faringoamigdaliană):
localizată: membranoasă, insulară, eritematoasă;
difuză (extinsă),
toxică: subtoxică, gr. I, gr. II, gr. III;
hipertoxică;
hemoragică.
III.Difteria faringiană asociată cu alte localizări, dintre care cele mai frecvente sunt difteria faringoamigdaliană + laringiană sau nazală etc.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

162

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017