...






                        

09:55

Electrocardiograma. Derivaţiile bipolare şi unipolare. Electrogeneza şi caracteristicele electrocardiogramei normale



Electrocardiograma(ECG) reprezintă înscrierea grafică a diferenţelor de potenţial generate în timpul activităţii electrice cardiace.

            În momentul depolarizării şi repolarizării cordului apare un câmp electric care poate fi înregistrat pe suprafaţa corpului, între diferite puncte ale corpului apare o diferenţă de potenţial care se modifică conform variaţiei câmpului electric.

            Geneza EKG

1. Câmpul electric al cordului este format din numeroase câmpuri electrice ale cardiomiocitelor.

2. Fiecare cardiomiocit reprezintă un dipol cu un vector stabil ce are mărime şi direcţie (de la „–„ la „+” ).

3. Vectorul sumar în timpul depolarizării diferitor regiuni ale cordului este rezultatul sumării fiecărui cardiomiocit aparte.

Înregistrarea EKG.

 

a)      Derivaţiile bipolare ale membrelor(standard)

-       Înregistrează activitatea electrică a inimii în plan frontal.

-        Termenul “bipolar” înseamnă că ECG este înregistrat între doi electrozi exploratori (+ şi -) plasaţi pe membre: braţul drept (R), braţul stâng (L)şi piciorul stâng(F).

-       Cele trei derivaţii bipolare înregistrează diferenţele de potenţial între:

-       -D I-braţul drept (R -) şi braţul stâng (L + );

-        -DII-braţul drept (R -) şi piciorul stâng (F + );

-       -DIII-braţul stâng (L -) şi piciorul stâng (F + ).

  

b) Derivaţiile unipolarealemembrelor

- Înregistrează activitatea electrică a inimii în plan frontal.

- Sunt “unipolare” deoarece folosesc un singur electrod explorator (pozitiv), plasat pe un membru, conectat cu centrul inimii, considerat ca punct de referinţă (potenţial nul).

- Punctul de referinţă rezultă prin conectarea celorlalţi doi electrozi între ei.

- Derivaţia unipolară înregistrează potenţialul membrului respectiv şi este amplificată:

aVR - electrodul explorator este plasat pe braţul drept;

aVL - electrodul explorator este plasat pe braţul stâng;

 -aVF - electrodul explorator este plasat pe piciorul stâng.

 

b)     Derivaţiileprecordiale(V)

-          Înregistrează activitatea electrică a inimii în plan transversal

-          Sunt derivaţii “unipolare”, cu electrodul pozitiv situat pe torace(V1-V6) şi electrodul de referinţă format din cele trei derivaţii ale membrelor unite.

-          Electrodul explorator poziţionat după cum urmează:

-          -V1 - spaţiul IV intercostal drept parasternal;

-          -V2-spaţiul IV intercostal stâng parasternal;

-          -V3-la jumătatea distanţei dintreV2şiV4;

-          -V4-spaţiul V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară (apexul);

-          -V5-spaţiul V intercostal stâng, pe linia axilară anterioară;

-          -V6-spaţiul V intercostal pe linia axilară mijlocie.

 

Unde, segmente, intervale

Reprezentarea ECG a fiecărui ciclu cardiac conţine:

- unde: P, Q, R, S, T şi U (deflexiuni pozitive sau negative).

- segmente: porţiunile cuprinse între unde.

- intervale: includ segmente şi unde.

 

 P 0,05 – 0,3                              P-Q  0,12 – 0,2

Q 0,2 – 0,3                                Q-T  0,32 – 0,5

R 3,3 – 1,6                                T-P   0,25 – 0,32

S 0,26 – 0,48                             R-R  0,7 – 1,3

T 0,25 – 0,6

            - Unda P reprezintă depolarizarea atriilor care are loc dinspre atriul drept spre atriul stâng.

            -Prima zonă activată a muşchiului ventricular este septul interventricular, cu vectorul rezultant de la stânga spre dreapta şi de jos în sus → unda Q.

-Urmează activarea: apexului şi pereţilor ventriculari laterali, dinspre endocard spre epicard, cu vectorul rezultant de la dreapta la stânga şi de sus în jos →  unda R.

-Ultimele zone depolarizate sunt bazele ventriculilor, care sunt activate de jos în sus şi spre dreapta →  unda S.

            - Unda T reflectă repolarizarea şi se face de la epicard spre endocard

            - Unda U corespunde cu repolarizarea muşchilor papilari sau post-depolarizarea în fibrele Purkinje;

Axa electrică a cordulei este vectorul principal rezultant din suma vectorilor parţiali multipli ce se succedă într-un ciclu cardiac.

-          determinarea poziţiei cordului în cutia toracică

Oblic R2›R1›R3         Orizontală R1›R2›R3       Verticală R3›R2›R1

  

Patologiile pe EKG

1. Bloc AV incomplet – durata de trecere a impulsului prin nodul AV (N=0,16s)creşte până la 0,25 – 0,5 batai blocate 2:1 3:2

Bloc AV complet unda P separat de complexul QRS

2. Extrasistola este o contracţie prematură dintr-un focar ectopic.

-          atrială

-          ventriculară

3. Tahicardia paroxistică 95-150 batai minut

  • atrial unda P este inversată

  • ventriculară

4. Fibrilaţia

- atrială

-ventriculară

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

920

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017