...






                        

10:57

Encefalite asociate unei infectii virale



ENCEFALITE ASOCIATE UNEI INFECŢII VIRALE A COPILĂRIEI

 

  • Encefalita rujeolică

Etiopatogenie şi detalii epidemiologice

 Este o encefalită secundară cu o reacţie infecţioasă-alergică vasculo-parenchimatoasă a ţesutului cerebral. Boala apare cu o frecvenţă variată în epidemii între 0,4-12% din cazurile de rujeolă, la vârste sub 10 ani.

tumori

Morfopatologie

Are loc edemaţierea pereţilor vaselor cerebrale, demilinizare diseminată, hemoragii, flebotromboze ale venelor şi sinusurilor cerebrale.

Tablou clinic

 Debut acut la a 3-a – 5-a zi după îmbunătăţirea aparentă a stării generale la al doilea val de hipertermie. Simptomatologia se caracterizează prin excitaţie psihomotorie, halucinaţii, comă, convulsii generalizate cu sindrom meningean. Alteori simptomatologia neurologică ia aspect de pareze, plegii, hiperkineze, afectare a perechilor de nervi cranieni II, III, VII, tulburări conductive ale sensibilităţii, tulburări sfincteriene. Boala are evoluţie gravă cu letalitate în 25% cazuri.

Tratamentul se face prin dezintoxicare, administrare de desensibilizante, antipiretice, antiedemice. Cu scop profilactic persoanelor de contact li se administrează gamma-globulină.

 

  • Encefalita rubeolică

Etiopatogenie şi detalii epidemiologice

 Encefalita secundară rubeolică are o incidenţă mai rară de 1:5.000 cazuri de rubeolă; virusul este identificat în faringe şi plămâni; în ser – anticorpi antirubeolici.

Anatomie patologică

Se găsesc infiltraţii plasmocitare, perivasculare, vacuolizarea şi omogenizarea celuleor nervoase cu prezenţa de celule atipice localizate difuz în scoarţa cerebrală, talamus şi subcortical.

Simptomatologia clinică 

Se compune din debut acut la 2-6 zile de la apariţia erupţiei cu manifestări generale de alteraţie cerebrală: indolenţă, inapetenţă, apatie, convulsii tonico-clonice, deliriu, somnolenţă, tulburări de conştienţă. Formele grave se însoţesc de comă şi deces. Alteori apar forme de focar: hiperkinetică, paralitică, ataxică. Sunt posibile şi atingeri medulare cu paraplegie şi tulburări sfincteriene. De regulă are evoluţie favorabilă.

Tratamentul se face prin luarea măsurilor de dezintoxicare, administrare de antipiretice, desensibilizante şi antiedemice.

 

  • Encefalita variceloasă

Etiopatogenie şi detalii epidemiologice

 Este o encefalită secundară. Survine cu o incidenţă de 0,5-10/00. Incubaţia este de 3-8 zile de la constituirea erupţiei cutanate. Reprezintă o reacţie infecţioasă-alergică vasculo-parenchimatoasă a ţesutului cerebral.

Histopatologic se descriu infiltraţii perivenoase, hemoragii parenchimatoase-meningeale.

Manifestările clinice

 Debutează acut la a 3-a – 7-a zi după constituirea erupţiilor cutanate prin hipertermie, crize comiţiale, sindrom meningean. Mai târziu se pot asocia sindromul piramidal şi/sau extrapiramidal, starea comatoasă.

Analiza lichidului cefalorahidian constată prezenţa sindromului licvoreean meningitc (creşterea atât conţinutului de proteine cât şi a numărului de elemente celulare cu predominanţă limfocitară).

Evoluţia bolii este de obicei benignă.

Tratamentul se compune din medicaţie de dezintoxicare, desensibilizante, antiedemice, prevenire a suprainfecţiei bacteriene prin administrareă antibioticelor de spectru larg.

 

ENCEFALITE ASOCIATE IMUNIZĂRII

 

  • Encefalita cauzată de vaccinarea antipertusică-antidifterică-antitetanică

Patogenie

 Apare ca o modalitate de reacţie alergică.

Morfopatologie

 Se constată modificări vasculo-parenchimatoase sever exprimate: stază, hemoragii, deces neuronal.

Manifestări clinice

 Debut acut la 3-5 zile după vaccinare. Apare hipertermia pronunţată, voma, agitaţia psihomotorie, anxietatea.tumori Alteori se instalează adinamia, somnolenţa, sindromul epileptic. Simptomatologia de focar poartă un caracter polimorf: mono- sau hemipareze, hiperkineze, suferinţe de nervi cranieni, ataxie.

Analiza generală a sângelui şi a lichidului cefalorahidian de cele mai dese ori nu constată oarecare devieri de la indicii normali.

Evoluţia maladiei este gravă cu letalitate crescută şi sechele sub formă de retard psihic, sindrom convulsiv, pareze.

Tratamentul constă în special în adminimistrare de corticosteroizi (prednisolon 2 mg/kilocorp/zi timp de 4-6 săptămâni) în asociere cu tratamentul simptomatic în dependenţă de fiecare caz concret.

Profilaxia suferinţei constă din determinarea strictă a indicaţiilor spre vaccinare.

 

  • Encefalita cauzată de vaccinul antirabic

Patogenie

 Reprezintă o reacie alergică a ţesutului cerebral. Perioada de incubaţie durează 10-40 zile din momentul vacinării.

Morfopatologie

Se dezvoltă un proces demielinizant multifocal în asociere cu infiltraţii perivasculare şi hemoragii punctiforme.

Manifestările clinice

 Debutul bolii este acut sau subacut. De obicei pe fondal de normotermie se instalează unsindrom radiculonevralgic. Ulterior în decurs de câteva ore se dezvoltă o mielită sau encefalomielită cu manifestări clinice determinate de nivelul predominant al lezării.

Analiza lichidului cefalorahidian constată o pleocitoză limfocitară moderat exprimată.

Evoluţia maladiei este de lungă durată cu sechele piramidale.

Tratamentul constă din administrare de corticosteroizi, antihistaminice, vitamine, nootropi, precum şi din măsuri simptomatice.

Profilaxia prevede administrarea de gama-globulină antirabică.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

170

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017