...






                        

17:54

Enteroviroze cu virusurile ECHO şi Coxsaschie. Forme clinice la copii. Tabloull clinic al anginei herpetice şi a meningitei



Enterovirozele reprezintă un grup de boli infecţioase acute determinate de virusurile Coxsackie şi ECHO caracterizate prin multiple forme clinice de la uşoare ( portaj, până la extrem de severe cum sunt meningoencefalita, miocardita mialgia, encefalomiocardita la nou-născuţi etc.
TABLOU CLINIC. Spectrul clinic al infecţiilor cu virusurile ECHO şi Coxsackie variază de la infecţii inaparente până la boli grave, în unele cazuri letale în funcţie de forma cliniccolon-irritableă a bolii.
Conform sindromului clinic de bază:
A.Cu afectarea preponderentă a SNC: formă paralitică (spinală, bulbospinală, pontină), meningită seroasă, encefalită.
B.Cu afectarea preponderentă a mucoaselor şi a pielii: angină herpetică; exantem enteroviral; formă catarală.
C.Cu afectarea preponderentă a muşchilor: mialgie epidemică; miocardită; encefalomiocardită la nou-născuţi.
D.Alte forme:
febră enterovirală (boală minoră);
formă intestinală (diaree enterovirală);
sindroame asociate (meningită seroasă şi angină herpetică sau mialgie epidemică etc).
Meningita seroasă ("aseptică")
Poate fi produsă de virusurile Coxsackie A şi B, precum şi ECHO (serotipurile Coxsachie A7, A9, B2, B5, ECHO -2,4,6,9,11,18,25,30 etc). Meningita acută seroasă este unul din cele mai comune sindroame ale acestei infecţii. Boala se caracterizează prin debut acut cu febră (39-40°C), cefalee, vome, convulsii, uneori dureri abdominale, mialgii puternice. Se pot asocia faringita acută, erupţii rubeoliforme, angina herpetică. Faciesul bolnavului este hiperemiat, păstos, sclerele injectate. Din primele zile apar semne meningiene: redoarea cefei, simptomele Kernig şi Brudzinschi, reflexele abdominale abolite. Adesea sindromul meningian este moderat, incomplet şi se menţine doar câteva zile. în unele cazuri în lipsa semnelor meningiene LCR prezintă modificări caracteristice şi viceversa ¬tabloul clinic e manifest, iar LCR nemodificat. în LCR se constată de la câteva zeci până la câteva sute de celule (200-300/mm3), rar mai mult. La început sunt prezente polinucleare care pot chiar predomina. Ulterior, în evoluţie ele sunt substituite de mononucleare (limfocite). Astfel, pleocitoza iniţial este neutrofil-limfocitară, iar ulterior limfocitară. Proteinele sunt uşor crescute, cloridele şi glucidele LCR sunt nemodificate.
Manifestările clinice ale meningitei seroase se menţin 3-5 zile, iar LCR se normalizează numai în a 3-4-a săptămână de la debut. Curba temperaturii poate avea 2-3 unde. Sunt posibile recidive, 2-3 luni persistă sindroamele astenic şi hipertensiv cu cefalee, vome periodice etc. Incidenţa meningitei seroase enterovirale se majorează vara şi toamna, sunt posibile şi epidemii.
Encefalita. Se consideră că encefalita cu virusurile Coxsackie şi ECHO apare rar, având în general o evoluţie benignă.
Angina herpetică
Este provocată mai frecvent de virusul Coxsackie A, rareori de virusurile Coxsackie B şi ECHO. Se îmbolnăvesc copii de diferite vârste. Debutul este brusc, cu febră mare, dureri în gât, slăbiciuni, cefalee, vome, dureri abdominale, mialgii. Pe amigdale, stâlpii amigdalieni şi vălul palatin apar vezicule mici cu arie de hiperemie în jur. Ele ulcerează rapid, formând eroziuni superficiale care se vindecă complet în 2-5 zile. Ganglionii limfatici cervicali sunt puţin măriţi, indolori.intestin_irritable

DIAGNOSTIC. Diagnosticul pozitiv poate fi suspectat în baza anamnezei epidemiologice şi a tabloului clinic în cazurile în care boala evoluează cu meningită seroasă, herpangină, mialgii etc. Etiologia se precizează prin examene virusologice (LCR, materii fecale, secreţii orofaringiene). Izolarea virusurilor Coxsackie şi ECHO din materiile fecale şi orofaringe nu confirmă diagnosticul, deoarece la copii este foarte răspândit portajul acestor virusuri. Din aceste considerente, este necesar ca prin reacţii serologice (reacţia de hemaglutinare indirectă, reacţia de fixare a complementului) să se constate o creştere (în seruri perechi) a titrului anticorpilor specifici. Anticorpii ating titrul maxim la 2 săptămâni şi se menţin cel puţin 3 ani.

TRATAMENT. în majoritatea cazurilor pacienţii cu bolii enterovirale se tratează la domiciliu. Se internează numai bolnavii cu forme severe ale bolii: meningită seroasă, meningoencefalită, encefalomiocardită la nou-născuţi, miocardită etc.
Terapia etiotropa nu e cunoscută până în prezent. Tratamentul se face simptomatic şi constă din analgezice, antipiretice, antiinflamatori, antihistamine. Formele paralitice se tratează ca poliomielita. în cazurile de meningită şi meningoencefalită se face deshidratarea (sol. de glucoza de 10%, de magneziu sulfat de 25%, diuretice), anticonvulsive la necesitate. în encefalite, encefalomiocardite la nou-născuţi, miocardite sunt indicaţi corticosteroizi, glicozide, metabolice, riboxină, ATF, cocarboxilază etc. Antibioticoterapia se prescrie numai în cazurile cu suprainfecţii bacteriene (pneumonii, otită etc).

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

76

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017