...






                        

17:07

Epidemiologia Leptospirozei



Leptospiroza este o zoonoză clasică. Sursa de infecţie pentru om o constituie animalele — sălbatice, domestice şi cele industriale (de blă­nuri), care se subdivid în 2 grupuri. Primul grup include rozătoarele şi insecti-vorele, care constituie rezervorul natural de infecţie ; în al doilea intră anima­lele domestice şi cele industriale (porcii, vitele cornute mari, vulpile, vulpile polare, nutriile etc.), care formează focare antropurgice. Omul ca sursă de infecţie nu joacă un rol esenţial.

Pentru toate variantele de leptospiroza, indiferent de serotipul agentului, precum şi de specia animalului — purtător de leptospire, calea principală de transmitere a infecţiei este cea hidrică.Trichineloza

Focarele naturale de leptospiroza coincid cu o anumită zonă geografică. Ele se situează cu preponderenţă în zonele silvică şi de silvostepă, în luncile riviere, sectoarele înmlăştinite, în excavaţiile de lîngă lacuri, în lizierele pădurii. Purtătorii principali de leptospire sînt animalele ce populează aceste locuri — şoarecii de cîmp şi de casă, şobolanii, soricidele şi aricii, la care infecţia evolu­ează latent, iar leptospiruria durează cîteva luni. Urina animalelor bolnave poate contamina rezervoarele de apă, solul, vegetaţia, produsele alimentare etc. Infectarea oamenilor în focarele naturale are caracter sezonier strict (iu1-nie-septembrie); ea se produce, de regulă, în timpul lucrărilor agricole (cositul în lunci umede, recoltarea fînului, cultivarea orezului, inului, cînepei şi a altor culturi irigate ambundent, defrişarea pădurilor), precum şi la vînătoare, pes­cuit, culesul ciupercilor, folosirea apei pentru băut şi spălat din surse mici accidentale, umblatul desculţ prin locuri infectate etc.

Actualmente, dat fiind că majoritatea lucrărilor agricole sînt mecanizate, probabilitatea apariţiei în focarele naturale a izbucnirilor de această afecţiune printre oameni este minimă. Morbiditatea aici poartă un caracter sporadic sau de grup. însă nu poate fi neglijată importanţa epidemiologică potenţială a fo­carelor naturale, mai ales la crearea pe teritoriul acestora a sistemelor de iri­gare, a orezăriilor etc. Valorificarea surselor naturale în zonele periferice, odihna neorganizată, care devine din ce în ce mai populară, duc la contactul direct al oamenilor cu natura şi creează premise pentru infectarea oamenilor cu leptospiroza. Focarele naturale pot constitui de asemenea locul de infectare a animalelor agricole.

Focarele antropurgice, spre deosebire de cele naturale, pot fi pretutindeni — atît în localităţile rurale, cît şi în oraşe. O importanţă epidemiologică majoră au acelea din ele, care apar în gospodăriile pentru creşterea animalelor de pe urma completării lor cu animale-purtătoare de leptospire sau a infectării bo­vinelor, porcinelor în focarele naturale — pe păşuni, la adăpători etc. La ani­malele agricole leptospiroza deseori decurge în forme fruste şi asimptomatice, din care cauză animalele nu sînt izolate la timp, elimină leptospire în mediul ambiant cu urina şi infectează apa, nutreţurile, păşunile, solul, aşternutul şi alte obiecte din mediul extern, prin intermediul cărora se molipsesc animalele intacte şi omul. în focarele antropurgice îmbolnăvirile de leptospiroza a oame­nilor, de obicei, se înregistrează sub formă de izbucniri, condiţionate de scăl­datul în rezervoare mici de apă stătătoare. Se îmbolnăvesc, de regulă, copiii şi adolescenţii. Au fost descrise cazuri de leptospiroza de pe urma folosirii apei pentru spălat, pentru spălatul şi clătitul rufelor din bazine infectate.toxiinfectii-alimentare

în focarele antropurgice transmiterea infecţiei se poate realiza şi prin con­tact în procesul îngrijirii animalelor bolnave, sacrificării şi prelucrării carcase­lor. Acest mecanism de infectare este mai răspîndit printre crescătorii de vite, veterinari, lucrătorii de la abatoare şi de la combinatele de carne, de la crescă­toriile de cîini şi de animale cu blană scumpă.

Infectarea cu leptrospiroză este posibilă şi pe cale alimentară, cînd se con­sumă produse (lapte etc.) contaminate cu urină de rozătoare bolnave.

în numeroase oraşe mari ale lumii (mai ales în porturi) este înaltă con-tagiozitatea cu leptospiroza a şobolanilor-cenuşii, fapt prin care se explică îm­bolnăvirile de leptospiroza a orăşenilor, precum şi a persoanelor de anumite profesii, care graţie specificului muncii lor contactează cu rozătoarele sinan-trope sau cu mediul contaminat de acestea (deratizatori, tehnicieni-sanitari, docheri, mineri etc.). în oraşe leptospiroza se înregistrează pe parcursul anului întreg şi are un caracter sporadic.

Sînt descrise cazuri de îmbolnăvire a oamenilor de pe urma muşcăturilor de cîine, nutrie, şobolan, precum şi îmbolnăviri ale lucrătorilor din laboratoare, care au contact cu leptospirele.

Receptivitatea oamenilor faţă de leptospiroza este înaltă, iar afecţiunea su­portată lasă o imunitate de durată, cu serovarospecificitate strictă.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

2

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017