...






                        

19:21

Funcţiile principale ale analizatorului vizual



Funcţiile principale ale analizatorului vizual

5 functii: 1.  acuitatea vizuala,

  1. senzatia de lumina,
  2. vedere cromatica,
  3. vedere periferica, ,
  4. vedere binoculara

 

Funcţia bastonaşelor şi conurilor, importanţa vitaminei A în actul vizual.

Analizatorul vizual are functia de a efectua contactul cu mediul extern prin transformarea unui excitant in senzatie vizuala. Fiind localizata de dioptrul ocular, energia luminoasa ajunge pe straturile retinei, stimuland celulele vizuale ale acesteia- conurile si bastonasele. Aici au loc diverse fenomene fizice si chimice, fotochimice si bioelectrice, in urma carora energia luminoasa este transformata intrun influx nervos, care ajunge prin caile optice la scoarta cerebrala occipitala. In sectorul occipital al scoartei cerebrale influxul nervos este analizat, sintetizat si transformat in senzatie vizuala. Modificarile ce se produc la nivelul retinei sunt preponderent de natura fotochimica si bioelectrica.

Pigmentii vizuali (rodopsina din bastonase si iodopsina din conuri) sufera un ciclu de transformari; alcatuit dintro faza de descompunere la lumina si o faza de regenerare la intuneric. Vitamina A, necesara regenerarii pigmentilor vizuali, este adua pe cale hematogena.

 

Senzaţia de lumină. Dereglările fotosensibilităţii. Metodele de examinare.

Senzatia de lumina este numita capacitatea analizatorului visual de a percepe si a diferentia diferitele grade de intensitate luminoasa. Pentru a percepe lumina este necesar sa ajunga energia luminoasa de o anumita intensitate. Aceasta valoare minima de energie constituie pt bastonase o sutime de million din capacitatea unei lumanari standard, sau este egala cu lumina unei lumanari aflate la 27km distant de ochi; pt conuri este necesara o intensitate luminoasa de 200 ori mai puternica. Lumina maxima dupa care apare senzatia de orbire atinge cifra de 100000 lumanari-standard.

Evaluarea fotosensibilitatii, sau senzatiei de lumina, importanta pentru anumite profesii, permite constatarea starii de sensibilitate a retinei. In practica se examineaza fiecare ochi in parte cu ajutorul unor aparate denumite adaptomere, dintre care  cele mai uzuale sunt aparatele de tip Goldmann, Hartinger. Examinarea are loc intro camera absolute obscura.

Cea mai grava tulburare a fotosensibilitatii aste imposibilitatea adaptarii ochiului la intuneric si se numeste hemeralopie(orbul gainilor). Bolnavii ce sufera de aceasta tulburare au vedere normal la lumina zilei, dar nu sepot orient ape inserate sau la intuneric. Hemeralopia poate fi dobandita sau congenital. Cea congenitala este de natura ereditara si se transmite dupa tipul recesiv-dominant, etiopatogenia ei nefiind cunoscuta. Cea dobandita poate fi determinate de o cauza generala sau locala.

O alta tulburare este nictalopia- afectiune congenital care se manifesta printro vedere mai bunala lumina slaba si prin scaderea ei la una mai puternica. Nictalopia este insotita de fotofobie si lipsa perceptiei culorilor. Se considera ca aceasta maladie este cauza unor tulburari functionale ale celulelor cu conuri. Uneori nictalopia apare ca rezultat al unor leziuni maculare; se intalneste forma de nictalopie simptomatica in cataracta nuclear, cand bolnavul vede mai bine seara, decat in decursul zilei, datorita dilatatiei pupilare.

Vederea centrală, metodele de examinare.

Acuitatea vizuala este functia regiunii maculare, adica proprietatea de a deosebi dataliile obiectelor. Se considera ca AV normala este capacitatea ochiului de a distinge separat doua puncte distantate unul de altul printrun unghi de un minut la distanta de 5 metri, fara acomodatie. Pt ca ochiul sa deosebeasca mai bine a doua obiecte sau a doua detalii ale aceluiasi obiect, este necesar ca ele sasi formeze pe retina imaginile astfel, ca intre conurile impresionate sa existe cel putin unul neipresionat; in caz contrar obiectul va fi perceput ca o pata difuza. Distanta ce separa 2 imagini corespunde unui unghi de un minut, iar marimea sa corespunde unui con. Clinic, AV se examineaza cu ajutorul unor tabele speciale- optotipuri: Salen, Orlov, Filatov. Ele sunt formate din 10-12 randuri de litere, figuri sau cifre de diferite marimi, destinate a fi vazute sub un unghi vizual de 5min de la o anumita distanta, iar fiecare detaliu al literei sa fie vazut sub un unghi de un min. Examinul AV se face monocular, de la distanta de 5m de tabel, considerata ca infinit oftalmologic, dincolo de care acomodatia nu mai este solicitata, ochiul consideranduse in repaus acomodativ.

Pt a efectua examinarea, optotipul trebuie iluminat uniform, folosind o lumina constanta.

Tulburarile AV sunt cauzate de procese ce afecteaza transparenta mediilor oculare: corneei (cheratite, leucome), cristalinului (cataracta), vitrosului (opacitati in vitros), precum si de boli ale retinei (retinite, maculite, distrofii) sau ale cailor optice (nevrite optice, atrofie), tulburari ale refractiei oculare (ametropii: miopie, hipermetropie, astigmatism).

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

37

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017