...






                        

17:23

Guşă difuză toxică – diagnosticul paraclinic. Diagnosticul diferenţial



Diagnosticul diferenţial se face cu distonia neurocirculatorie, cardiopatia ischemică, reumatismul şi tuberculoza.

Spre deosebire de GDT, în distonia neurocirculatorie scăderea ponderală se datorează inapetenţei, tegumentele sunt reci, uscate, se constată transpiraţie locală (regiunea axilară, palmele), tremor accentuat, neuniform, tahicardie instabilă (la emoţii), testele funcţionale ale tiroidei normale.

In cardiopatia ischemică, cu care se confundă frecvent GDT, în special la bărbaţi, emotivitatea este scăzută, tegumentele şi în special extre­mităţile sunt reci, funcţia tiroidei în limitele normei.

GDT poate fi confundată cu coreea reumatică, în special la copii.

Semnele distinctive sunt: analiza generală a sângelui, probele reumatice, funcţia tiroidiană normală.

Diagnosticul diferenţial de tuberculoză, în special când focarul nu este identificat, se face în baza caracterului febrei, probei cu aspirină, reacţiei Mantoux, testelor tiroidiene etc.

 

Diagnosticul pozitiv are la bază anamneză, datele clinice şi paraclinice: caracterul curbei iodocaptării tiroidiene (creşterea rapidă la 2 şi 4 ore şi micşorarea la 24 ore şi în special la 48 de ore), nivelul T4 şi T crescuţi, TSH-ul normal ori scăzut, testul de stimulare cu tireoliberină negativ, testul de inhibiţie cu T, negativ, ultrasonografia - hipoecogenitate.

De menţionat faptul că nivelul crescut de T, ori T4 nu pledează neapărat în favoarea GDT, el poate fi întâlnit în condiţiile creşterii sintezei proteinelor de transport (în graviditate, administrarea contraceptivelor orale etc),

la fel şi sindromul rezistenţei periferice Ia T3 şi T4.

 

Tireotoxicoza are 3 grade de manifestare clinică:

1) gradul 1- simptomatic este slab pronunţat, pulsul sub 100 pe minut, fără dereglarea funcţiei altor organe;

2) gradul II - semne clinice evidente, scădere ponderală pronunţată, tahicardie 100 - 120/min, dereglări din partea aparatului digestiv;

  1. li) gradul III (forma visceropatică şi caşectică): deficit ponderal pronunţat, tahicardie peste 120 bătăi/min, fibrilaţie atrială, afectarea ficatului etc.

 

Academicianul Ştefan Milcu clasifică GDT după patru stadii evolutive succesive:

  1. Stadiul neurogen cu o tahicardie uşoară, semne clinice care antrenează preponderent SNC.
  2. Stadiul neur-hormonal cu o tahicardie mai pronunţată, cu deficit ponderal, fără afectarea organelor interne.
  3. Stadiul visceropatic - tahicardie şi deficit ponderal pronunţat, modificări distrofice în majoritatea organelor.
  4. Stadiul caşectic - stadiul final cu profunde modificări în toate organele, cord tireotoxic, deficit ponderal excesiv (caşexie).
® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

57

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017