...





                        

17:15

Hemoragia acuta digestiva (HAD)



Hemoragia acuta digestiva (HAD) este revarsarea sangelui din patul vascular in lumenul tractului digestiv prin defecte vasculare in diverse patologii digestive.

Clasificatiile hemoragiilor digestive au in baza gradul hemoragiei, cauzele si localizarea sursei de hemoragie.

Dupa gradul hemoragiei (volumul de sange revarsat in tractul digestiv). Se desting hemoragii: usoare,  medii si grave. Pentru aprecierea gradului hemoragiei se vor testa un sir de criterii clinice si de laborator.

 

Gradele de gravitate a HAD (dupa Gorbasco, 1982)

Indicii hemoragiei Gradul hemoragiei

Usor    Mediu  Grav

Numarul hematiilor (x 109l)         > 3,5    3,5 – 2,5          < 2,5

Hemoglobina (g/l) > 100   80-100 < 80

Frecventa pulsului in min.            Pana la 80       80-100 > 100

TA sistolica (mm Hg)        > 110   110-90 < 90

Hematocritul (%)  > 30     25-30   < 25

Deficit de volum globular (%)      Pana la 20       De la 20 – 30  30 si mai mult

Clasificarea HAD dupa cauza si localizarea sursei:

-     Maladii ale esofagului – varice esofagian (hipertensia portala), tumori (benigne, maligne), esofagita eroziva, combustii, traume, diverticuli.

-     Maladii gastroduodenale – ulcere gastroduodenale, ulcer peptic recidivant, dupa operatii la stomac; tumori (benigne, maligne); gastrita, duodenita eroziva; ulcere acute, ulcere acute de stres, ulcere medicamentoase, ulcer Cusing, Curling; sindrom Mallory-Weiss; herniile hiatului esofagian; diverticuli; traume, corpuri straine s. a.

-     Maladiile ficatului arborelui biliar, pancreasului (hematobilia, hemosuccus, pancreaticus) – tumori (benigne, maligne), inflamatorii (abcese, pileflebite), parazitare (echinococ, alveococ complicat).

-     Boli sistemice – maladii hematologice (leucoze, hemofilie, anemie pernitioasa); maladii ale vaselor sanguine (sindromul Rendu-Osler-Weber, Shenlein-Genohe, angiomatoza “pepene – verde”; angiodisplazia Dieulafoy); uremia, amiloidoza.

-     Maladiile intestinului subtire – tumori, fistula aorto-jejunala (protezare de aorta),  vene varicos dilatate – in hipertensia portala, diverticul Meckel, boala Crohn, infectii.

-     Maladiile colonului – polipi, tumori, diverticuloza, colita ulceroasa nespecifica, angiodisplazii.

-     Maladiile rectului – polipi, tumori, traume.

-     Maladiile canalului anal – hemoroizi, fisuri, fistule, actinomicoza, candilome.

-     Afectiuni de origine fizico-chimica – boala actinica, imunosupresia indelungata.

 

Hemoragiile gastroduodenale de geneza ulceroasa. Constituie - 45-55%. Se manifesta la 15% bolnavi cu boala ulceroasa. Raportul hemoragiei din ulcer gastric la cel duodenal este 1:4 - 1:5. Hemoragiile masive au loc ca regula din ulcere caloase a curburii mici a stomacului. Hemoragiile se produc atat din vasele erodate, cat si din marginile ulcerului. Hemoragia difuza poate avea loc si in caz de gastroduodenita eroziva. Hemoragiile in ulcere peptice – de obicei localizate pe gastroenteroanastomoza. Ca regula recidiveaza hemoragiile in ulcere recidivante pe fondul hipergastrinemiei in segment antral lasat in timpul rezectie B-II, sindromul Zolinger-Ellison s-au in hiperplazia gastrin-celulara antrala.

Hemoragiile gastroduodenale de geneza neulceroasa – 45 - 50%. Sunt provocate de gastrita si duodenita hemoragica, ulcere acute, sindromul Mallory-Weis, tumori (10 – 15% din numarul total sunt hemoragii neulceroase), polipi. Mai des se complica cu hemoragie, leiomioma, neurofibroma. Gastrita, duodenita hemoragica este prezenta in 5-10% si este rezultat a gastritei cronice, s-au a actiunii nocive a farmacoterapiei steroide.

 

Diagnosticul. Determinarea existentei hemoragiei nu prezinta mari deficultati deoarece anamneza (boala ulceroasa, ciroza hepatica) si clinica sunt bine manifestate. Masurile diagnostice au ca tel stabilirea gradului hemoragiei, daca  continua sau este stopata, si care este geneza hemoragiei – diagnoza propriu zisa. Aceste probleme in majoritatea cazurilor se rezolva concomitent cu masurile terapeutice de urgenta.

In procesul diagnosticului se va determina realitatea si  volumul hemoragiei si se va raspunde la 2 intrebari: care este gravitatea hemoragiei (volum de sange revarsat), activitatea hemoragiei la moment si care este cauza, localizarea sursei hemoragiei?

Despre realitatea hemoragiei vorbesc: tegumente palide, umede, reci; indici hemodinamici enuntati sau instabili cu hipotensiune posturala ? 10 mm Hg; scaderea indicilor Hb, Er, Ht.. De regula se vor exclude sangerarile bucofaringiene consumul alimentelor care pot colora continutul stomacal (cafea), scaunul (sfecla rosie etc.), consumul preparatelor de Fe. In hemoragiile oculte se va pune proba pentru sangele ocult in masele fecale, vomismente.

Diagnosticul instrumental paraclinic.

Examenul radiologic al tractului digestiv actualmente are mai putina insemnatate. “Gold” standardul diagnosticului HAD este examenul endoscopic. Esofagogastroduodenoscopia permite diagnosticul hemoragiei superioare in 95–98%. Pacientii in urma examenului endoscopic sunt grupati in trei grupe dupa Forrest:

Forrest  I – bolnavi cu hemoragie activa: sangerare in get; sangerare laminara;

Forrest II – bolnavi cu leziune prezenta fara hemoragie activa, dar cu riscul reinnoirii a hemoragiei (cu semne de hemoragie recenta – cheaguri, vase vizibile, membrane hematice);

Forrest III – bolnavi cu hemoragie oprita si fara semne de recidiva a ei.

Angiografia cu embolizarea metoda complicata, de perspectiva in special in oprirea (embolizarea) hemoragiei din vase mari.

Scintigrafia – cu eritrocite marcate cu IDA (preparat cu Tehnetiu 99), va nota revarsatul radiofarmaceutical din patul vascular in tractul digestiv.

Tratamentul. HAD este o problema practica dificila. Aspecte generale:

-     la etapa prespitaliceasca bolnavul va fi trecut in pozitia clinostatica, se va aplica termofor cu gheata pe abdomen, intravenos se va administra CaCl 10% - 10.0,  intramuscular vicasol si se va transporta la spital;

-     spitalizarea este obligatorie si de urgenta  in sectia de chirurgie,

-     examenul si tratamentul pacientului se vor realiza in paralel,

-     tactica principala in hemoragiile digestive este conservatoare deoarece permite oprirea hemoragiei inclusiv si in boala ulceroasa la 75% bolnavi.

Principiile de baza ale tratamentul medical al HAD sunt:

-     folosirea metodelor locale de hemostaza: hemostaza endoscopica prin hipotermie, electrocoagulare, fotocoagulare,  cu laser,  plasma-argon;

-     administrarea in hemoragii de geneza ulceroasa a preparatelor ce micsoreaza productia acidului clorhidric;

-     normalizarea sistemului de coagulare;

-     hipotonia dirijata

-     infuzia intraarteriala a pituitrinei;

-     embolizare arteriala.

Terapia intensiva - are ca scop restabilirea volumului de sange circulant. Se va incepe cu transfuzia de substituenti de plasma - solutie izotinica de NaCl, poliglucina, reopoliglucina, hemodez, gelatinol, albumin va continua cu solutii substituenti de plasma.

Volumul transfuziei va depinde de gradul hemoragiei. In hemoragii usoare se va alcatui 400-600 ml de regula  solutii NaCl – 0,9%, reopoliglucina. In hemoragie medie - deficitul VSC este  pana la 30%, vom perfuza  substituenti de  plasma, sange. Raportul sange la substituenti de plasma este de 1:3. In hemoragie grava – deficitul VSC este 30%, raportul sange la substituenti de plasma va fi 1:1 ori chiar 2:1  Tempul  perfuziei va fi in directa  dependenta de gradul hemoragiei. In hemoragii grave,  restabilirea VSC se cere a fi fortata. Hemotransfuzia se va realiza prin cateter instalat in una din venele centrale (subclavie, jugulara).

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

187

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017