...





                        

08:19

Leziuni renale secundare cu sindrom nefrotic



În aproximativ 40 % din cazurile cu sindrom nefrotic, în special la adulţi, acesta este urmarea unor leziuni renale secundare altor boli.

Glomerulonefrita lupică se întâlneşte la majoritatea acestor bolnavi. Leziunile glomerulare variază, observându-se îngroşări ale membranei bazale glomerulare fără prezenţa de complexe imune, îngroşarea acestei membrane în urma depunerii subepiteliale a acestor complexe ca în glomerulonefrita membranoasă, glomerulonefrită proliferativă asemănătoare celei poststreptococice cu depozite subendoteliale şi, în sfârşit, glomerulonefrită în focar. Indiferent de formă, leziunile duc cu timpul la îngroşarea pereţilor capilari care iau un aspect de anse de sârmă. Microscopia electronică arată că depozitele de complexe imune (anticorpi anti-ADN şi ARN) au la început o dispoziţie subendotelială, apoi şi subepitelială. Se întâlnesc şi zone de necroză fibrinoidă a peretelui capilar şi corpusculi hematoxilinofili provenind din distrugerea nucleilor. Până la urmă se produce scleroza difuză a glomerulilor, bolnavii decedând prin insuficienţă renală.

Glomeruloscleroza diabetică este o complicaţie frecventă a bolii, rinichii fiind în mod curent cele mai lezate organe. Leziunile glomerulare au la început un caracter exudativ, sub forma scufiei de fibrină (fibrin cap), un depozit omogen eozinofil de formă semilunară pe suprafaţa endotelială sau epitelială a membranei bazale, reprezentând o depunere de proteine plasmatice trecute prin membrana bazală mai permeabilă. Concomitent se întâlneşte picătura capsulară (capsular drop), o îngroşare nodulară a membranei bazale a foiţei parietale a capsulei Bowman care proemină în spaţiul capsular; PAS - pozitivă şi sudanofilă caracteristică diabetului.

Ulterior apare glomeruloscleroza nodulară sau intercapilară (leziunea Kimmelstiel - Wilson) sub formă de mase hialine ovoide sau sferice, uneori cu structură lamelară, dispuse în spaţiul mezangial al porţiunii periferice a anselor capilare. Diferiţi glomeruli prezintă una sau mai multe leziuni. Nodulii sunt PAS - pozitivi. Cu timpul, masa de hialin cuprinde întregul glomerul, din ce în ce mai mulţi glomeruli fiind afectaţi (glomeruloscleroza difuză) şi se ajunge la scleroză renală asemănătoare celei întâlnite la bolnavii cu hipertensiune, dar mai pronunţată. Este caracteristică pentru diabet îngroşarea deosebită a membranei bazale şi a spaţiului mezangial.

În afară de leziunile glomerulare, diabetul favorizează ateroscleroza şi arterioloscleroza renală, pielonefrita, necroza papilară, pe lângă acumularea glicogenului (nefroza Armanni - Ebstein).

Glomeruloscleroza amiloidică se întâlneşte în cele mai multe cazuri de amioidoză secundară şi reprezintă o proporţie importantă a leziunilor din amiloidoza primară. Depozitele de amiloid apar în mezangiu, interesând ulterior faţa capilară şi apoi epitelială a membranei bazale cu dispariţia proceselor podocitelor. Până la urmă capilarele se obstruează. Leziunile glomerulare coexistă cu depunerea amiloidului în pereţii vaselor şi în interstiţiul renal. Sindromul nefrotic apărut în urma acestor leziuni poate duce la insuficienţă renală.

Nefropatia gravidică survine în al treilea trimestru al sarcinii, mai ales la prima sarcină, manifestându-se prin proteinurie, edem şi hipertensiune, în special la femei care sufereau deja de hipertensiune, glomerulonefrită cronică sau alte boli de rinichi. Din această cauză se impune examenul repetat al urinii şi tensiunii arteriale a gravidei încă din primele luni. Poate duce la forma gravă, eclampsie, cu vărsături, convulsii, comă. În astfel de cazuri, glomerulii apar măriţi şi ischemici datorită intumescenţei endoteliului capilar, fără să existe semne nete de proliferare (fără celularitate crescută). Mezangiul este şi el edematos. Între endoteliu şi membrana bazală, ca şi în mezangiu, se observă depuneri de fibrină. În cazurile grave se găsesc trombi de fibrină în capilarele glomerulare şi alte capilare din corticală ducând la apariţia de microinfarcte, rar la necroză difuză a corticalei. Depunerea de fibrină este urmarea microtrombozei vasculare declanşate probabil de un proces imun (agresiune mamă contra făt sau alţi factori). După naştere de obicei simptomele dispar rapid, putând persista uneori hipertensiunea. O nouă graviditate poate readuce boala.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

626

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2019