...





                        

10:26

Leziunile esofagiene. Traumatismele esofagiene



Prezenta leziuni esofagiene produse de agenti traumatici externi, indiferent de tip, modul de actiune si starea preexistenta a esofagului. In structura traumatismului general se intalneste rar.

Clasificarea traumatismelor esofagiene (dupa S.Oprescu, C.Savlovschi, 2001)

  1. Perforatii esofagiene

1.1.            Manevre endoscopice

  1. explorare
  2. biopsie
  3. scleroterapie
  4. dilatatiei

1.2.            Intubatie esofagiana

1.3.            Intubatie traheala

1.4.            Prin corpi straini

1.5.            Spontane

1.6.            Iatrogene (fistule esofagiene)

  1. Rupturi esofagiene

2.1.            spontane (idiopatice)

2.2.            postemice (sindrom Boerhaave)

2.3.            prin suflu

2.4.            traumatice

  1. Plagile esofagiene

3.1.            traumatice

3.2.            iatrogene

  1. Leziuni prin substante contractice

Perforatiile esofagiene. Sunt cele mai frecvente leziuni traumatice ale esofagului. Ele pot fi produse de manevre endoscopice (de explorare, biopsie, scleroterapie, sau dilatatii), intubatia esofagului, intubatia traheala, prin corpi straini, spontan sau iatrogen.

Mecanismele de producere a leziunilor esofagiene sunt:

-     penetratie directa – caracteristic pentru leziunile endoscopice, intubatiilor esofagiene, orotraheale cat si de corpi straini;

-     penetratie de esofag prin presiune esofagiana mai mare decat rezistenta organului la tensiunea circumferintiala, mecanisme ce lamuresc rupturile de esofag postemice, prin suflu, traumatice;

-     proces inflamator localizat sta la baza mecanismului de perforatie a esofagului in endoscopii digestive, perforatii spontane pe esofag patologic, corpi straini etc.;

-     perforatii iatrogene in devascularizari extinse ale esofagului.

Anatomie patologica. Perforatiile esofagului cervical produs inflamatia spatiului retroesofagian cu tendinta de extindere spre mediastin. Rupturile esofagului toracic in 2/3 proximale antreneaza pleura dreapta, in 1/3 pleura distala  stanga. Perforatie esofagului abdominal duc la instalare peritonitei

Manifestarile clinice. Durerea este violenta, cu sediu variabil si de regula corespunde sediului perforatiei.

Febra la debutul traumatismului poate lipsi ca treptat sa  creasca de la subfebril la cea hectica. Disfagie este prezenta in toate cazurile, dar se poate instala si tardiv – dupa 24-48 ore.

Dispneia – apare cand se va instala concomitent si un hidropneumatorax.

Varsaturi – sunt neinsemnate in perforatii instrumentale si masive. In rupturi esofagiene de alta geneza, dar lipseste in RE toracica.

Emfizemul subcutanat – este un simptom cardinal al perforatiei esofagiene cervical si ceva mai tardiv (peste 24-48 ore) in perforatiile esofagului toracic.

Defansul muscular epigastral se va instala in perforatii de esofag abdominal, cat si in sindromul Boerhaave.

Raguseala si stridorul laringean vor aparea la 3-5 zi in perforatiile de esofag cervical. Semnele clinice de peritonita sunt caracteristice perforatiei de esofag abdominal.

Diagnosticul corect al perforatiei esofagiene se pune maximum in 50% cazuri. In scopul imbunatatirii diagnosticului clinic au fost propuse un sir de triade diagnostice:

-     Triada Mackler, vomismente, durere toracica joasa, emfizem subcutanat cervical.

-     Triada Barett – dispnee, emfizem subcutanat, “defans” muscular epigastral.

-     Triada Anderson – emfizem subcutan, polipnee, contractura abdominala.

Diagnosticvul paraclinic. Din examenele biochimice vom nota leucocitoza prezenta in peste 70% cazuri.

Important este examenul radiologic. Pentru perforatie de esofag cervical la cliseul panoramic cervical se va aprecia prezenta de aer in spatiul retroesofagian, nivel hidroeric retrovisceral, emfizem subcutanat, largirea mediastinului, sau abces mediastinal.

Radiografia toracica va evidentia hidrotorax uni sau bilateral, hidropneumatorax, infiltrare pulmonara, emfizem mediastinal, emfizem subcutanat, pneumoperitoneum, largirea mediastinului, simptomul Naclerio “in V” – emfizem mediastinal localizat corespunde limitei mediastinale a pleurei.

Esofagografia cu contrast hidrosolubic (gastrografin) – extravazarea substantei de contrast prin defectul esofagian in spatiul periesofagian.

Esofagoscopie va fi aplicata in cazurile diagnosticului imprecis si vom tine cont ca manevra poate facilita largirea defectului esofagian.

Toracocinteza va permite colectarea revarsatului mediastinal cu examenul ulterior biochimic.

Tomografia computerizata nu prezinta semne specifice si doar poate oferi unele inflamatorii suplimentare.

Rupturile esofagiene (RE).

Este a doua cauza ca frecventa de traumatism esofagian. Se clasifica in RE spontane (idiopatice):

-     RE postemice (sindrom Boerhaave),

-     RE prin suflu,

-     RE traumatice.

Ruptura esofagiana spontana este o patologie destul de rara in structura traumatismelor esofagiene. Mecanismul de producere este reprezentat de o crestere excesiva a presiunii intraluminare fata de rezistenta fiziologica a peretelui esofagian pana la 0,5 kg/cm2. Cel mai frecvent RE apare in segmentul distal, segment nespiginit din exterior cu multiple puncte de rezistenta scazuta in locurile de penetrare a vaselor si nervilor.

Tabloul clinic, diagnosticul paraclinic tratamentul este identic perforatiei esofagiene.

RE postemica (sindromul Boerhaave – RE primara). Descrisa pentru prima data in 1724 de Boerhaave. Este afectat preponderent sexul masculin 4:1, de regula la varsta 50-65 ani. In structura traumatismului esofagian alcatuieste 15%. Pentru instalarea sindromului Boerhaave vor avea insemnatate:

-     terenul – bolnav obez;

-     alcoolic cu stomac hipoton;

-     suferinta esofagului preexistenta.

Hipertensiunea esofagiana, responsabila de aparitia leziunii isi are doua mecanisme de aparitie:

-     conflictul dintre unda peristaltica anterograda normala si unda antiperistaltica retrograda produsa de efortul de varsaturi. La locul de conflict se va produce o presiune excesiva responsabila de ruptura esofagului;

-     expulsia fortata a continutului gastric in esofag prin cresterea presiunii intraabdominale, pe fondul sfincterului cricofaringean inchis. Acest mecanism explica RE produse la cresterea presiunii intraabdominale in defecatie, stranut inhibat acces de voma inhibat, convulsii, travaliu, astm bronsic, traumatisme abdominale.

Patomorfologic leziunea se prezinta drept o sfasiere longitudinala a esofagului cu lezarea mucoasei mult mai mare, decat ruptura musculara. Localizarea cea mai frecventa este in 1/3 distala a esofagului – 90%, in 8% - zona mediotoracica si 2% cea cervicala.

Tabloul clinic, manifestarile paraclinice, diagnosticul, diagnosticul diferential, tratamentul sunt identice perforatiilor esofagiene.

Rupturile esofagiene traumatice sunt foarte rare datorita pozitiei profunde si protejate a esofagului.

Leziunile traumatice a esofagului se vor produce prin compresie antero-posterioara directa la esofagul cervical sau determinata de compresia toracica (esofagul toracic) sau lezare esofagiana de catre apofizele desprinse ale vertebrelor. Importanta are si hipertensiunea organului, expulsia fortata a continutului gastric in esofag. De regula leziunea este delabranta si asociata cu leziuni ale altor organe adiacente. In aspect clinic paraclinic si a tratamentului menagmentul va fi identic RE.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

830

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2021