...






                        

17:27

Litiaza urinară - prezenţa de calculi pe căile urinare



Litiaza urinară, prezenţa de calculi pe căile urinare, este o boală destul de frecventă, interesând până la 1:1000 din populaţie. Survine mai des după 30 ani, fiind mai frecventă la bărbaţi. Există o anumită predispoziţie familială.

Ca şi în cazul litiazei biliare, apariţia bolii este favorizată de modificarea compoziţiei urinei cu creşterea excesivă a concentraţiei anumitor substanţe, de obstacole în scurgerea urinei şi de inflamaţii ale căilor urinare. Creşterea excesivă a concentraţiei de săruri se produce în stări de deshidratare în care volumul urinei este mult diminuat (la soldaţii care au luptat în regiunile tropicale, litiaza renală a bântuit sub formă de mici epidemii). Acelaşi fenomen poate fi urmarea excreţiei crescute a diferitelor substanţe, cum sunt sărurile de calciu în boli caracterizate prin resorbţie osoasă (hiperparatiroidism, metastaze canceroase osoase, mielom multiplu, sindrom Fanconi, imobilizare prelungită, osteoparoză), uraţii la cei suferind de gută, dar şi în tumori maligne şi leucemii, oxalaţii la cei care consumă un regim vegetarian exagerat. Este importantă şi modificarea pH urinar, devierea alcalină favorizând precipitarea sărurilor de calciu şi a fosfaţilor amoniaco - magnezieni, devierea acidă a uraţilor şi cistinei.

Inflamaţia favorizează precipitarea sărurilor prin modificări de pH, ca şi prin prezenţa în exudat a substanţelor mucoproteice şi a celulelor epiteliale descuamate care constituie suportul pentru precipitarea sărurilor. Staza permite reabsorţia parţială a apei, concentrarea şi precipitarea sărurilor.

Calculii de uraţi sunt mai mici, de culoare cărămizie, calculii de oxalaţi sunt de culoare cenuşie, cu suprafaţa granulată muriformă, foarte duri. Fosfaţii de calciu, cu aspect de cretă, mulează de multe ori forma bazinetului şi calicelor având un aspect coraliform. Calculii de cistină şi xantină sunt mici şi gălbui. Calculii de uraţi se prezintă de multe ori ca o pulbere cărămizie formând nisipul urinar.

În majoritatea cazurilor unilaterali, calculii se formează în special în bazinet şi calice, rar în vezică. Pot leza mucoasa în special a bazinetului şi ureterelor, producând contracţia spastică a musculaturii şi crize dureroase (colice renale). Se poate produce de asemenea obstrucţia ureterului, cu acumularea urinei şi apariţia hidronefrozei. Prezenţa lor predispune la infecţii ale căilor urinare.

Hidronefroza este dilatarea bazinetului şi a calicelor pe seama atrofiei parenchimului renal în urma acumulării urinei a cărei scurgere este împiedicată de obstacole apărute pe căile urinare.

În funcţie de momentul apariţiei, există forme congenitale şi dobândite. Forma congenitală este urmarea prezenţei unor valve anormale pe traiectul ureterului sau uretrei, a unor artere renale aberante care încrucişează şi comprimă ureterul, a unor torsiuni congenitale ale acestui canal, ca şi a unor stenoze congenitale ale joncţiunii pieloureterale sau ale uretrei posterioare. Forma dobândită este de cele mai multe ori urmarea unei hipertrofii sau tumori de prostată, a litiazei renale, a stricturilor uretrale inflamatoare, a unor compresiuni exterioare pe căile urinare prin procese inflamatoare şi tumorale sau de către uterul gravid. La început se produce dilatarea bazinetului şi a calicelor care duce la atrofia progresivă a rinichiului şi transformarea lui într-o pungă cu urină delimitată de un perete subţire de parenchim pe cale de fibroză. Interesarea concomitentă a ureterului constituie hidroureterul. Microscopic, în rinichi se observă dilatarea şi atrofia tubilor cu fibroză interstiţială. Glomerulii persistă un timp, după care se atrofiază şi se hialinizează, rinichiul respectiv fiind scos din funcţie.

De multe ori colecţia de urină se suprainfectează şi se transformă în puroi, apărând pionefroza şi pioureterul. În aceste cazuri distrugerea parenchimului renal este mai rapidă şi, când tratamentul medical este ineficace, apare necesitatea îndepărtării rinichiului care a devenit o periculoasă sursă de infecţie. Rinichiul contralateral prezintă de multe ori un proces de hipertrofie compensatoare.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

25

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017