...





                        

18:36

Manifestarile clinice in Tetanos



După gradul de răspîndire a procesului tetanosul este sub-divizat în generalizat şi 1oca 1izat. La om boala evoluează ca proces generalizat, cînd simptomatologia se dezvoltă în mod descendent. Tetanosul localizat se atestă rar.

După o perioadă de incubaţie cu durată medie între 5—14 zile, boala debu­tează acut, uneori cu fenomene prodromale cum ar fi indispoziţia, dureri cu caracter de tracţiune în plagă, tremorul fibrillar în muşchii adiacenţi leziunii, reacţiile exagerate ale bolnavului la excitanţii externi.

Unul din primele semne caracteristice ale maladiei este trismusul, definit de contractura tonică a muşchilor maseteri, din care cauză devine tot mai dificilă deschiderea gurii. în formele grave de boală dinţii sînt încleştaţi. clonusAproa­pe concomitent apare un rîs silit, grotesc (risus sardonicus), precum şi difi­cultăţi în deglutiţie (disfagie), datorate spasmului din muşchii faringieni. Aceste trei simptome se referă la semnele precoce şi caracteristice în asociere numai pentru tetanos. Curînd apar şi alte simptome proprii acestei maladii, în particular redoarea dureroasă a cefei, apoi şi rigiditatea muşchilor longi-simi ai spatelui. Intensificarea contracturii lor conduce la creşterea durerilor în spate, bolnavii fiind nevoiţi să ia o poziţie tipică pe spate cu capul în retro-pulsie şi cu partea lombară ridicată deasupra patului (opistotonus), aşa încît între spate şi aşternut se poate trece uşor cu mîna. Ceva mai tîrziu devin în-, cordaţi şi muşchii abdominali, care din a 3—4-a zi de boală devin tari ca lemnul, şi muşchii membrelor. Picioarele stau de obicei întinse, mişcările din ele fiind limitate. Braţele se mişcă ceva mai uşor.

Contracţii tonice la tetanos se produc doar în muşchii mari de pe membre. Muşchii piciorului şi mîinii, degetelor de la mîini şi picioare sînt foarte încor­daţi. Aproape concomitent în proces sînt atraşi muşchii intercostali şi diaf-ragmul. Tensiunea tonică din acestea limitează excursiile respiratoare, face superficială şi frecventă respiraţia. în urma contractării tonice a muşchilor perineali devin dificile defecaţia şi urinarea. Trebuie să menţionăm că nu se produc relaxări musculare nici măcar temporare.

Simptomul permanent al bolii sînt durerile intense din muşchi — rezultat al permanentei încordări tonice in ei, adică al funcţionării exagerate. Pe fondul acestui permanent hipertonus muscular se produc convulsii tetanice generale (adesea numite incorect clonice), cu durată de la cîteva secunde pînă la 1 min. şi mai mult şi cu diferită frecvenţă : de la cîteva pe zi pînă la 3—5 pe min. în cazuri extrem de grave. Apar brusc. în timpul acestor crize faţa bolnavului devine cianotică şi exprimă mare suferinţă, opistotonusul şi lordoza devin şi mai accentuate — corpul bolnavului se atinge de pat doar cu capul, umerii şi călcîiele, proemină net contururile muşchilor de pe gît, trunchi şi braţe, tegu­mentele, în special ale feţei, se acoperă cu broboane mari de sudoare ; bolnavii scot ţipete şi gemete din cauza durerilor ce se intensifică, încearcă să se agate de speteaza patului pentru a-şi uşura respiraţia. Convulsiile tetanice se aso­ciază întotdeauna cu tahicardie şi hiperhidroză. De regulă, bolnavii îşi muşcă limba. Contracturile musculare îndelungate (1 min. şi peste) pot cauza asfixie, adică moarte clinică ca urmare a spasmului sincronic din muşchii diafragmati-ci, laringieni şi intercostali.

Tetanosul se manifestă de obicei cu febrilitate şi sudorări permanente. în multe cazuri acestea se datorează pneumoniei sau chiar septicemiei asociate. Şi cu cît mai înaltă este temperatura, cu atît mai sever este pronosticul.tetanos

în pneumonii şi în fenomenele catarale din căile respiratoare superioare, aproape nelipsite la bolnavii de tetanos, expectoraţiile sputei sînt dificiliate din cauza hipertensiunii din muşchii respiratori. Iar mişcările provocate de tuse conduc adesea, la declanşarea accesului de convulsii tetanice. în arborele tra-heobronşic se fac acumulări de spută ce devin astfel un obstacol mecanic în calea respiraţiei, agravează şi mai mult ventilaţia pulmonară şi evoluţia mala­diei. Totodată se va ţine cont de faptul, că în tetanos se produce şi hipersa-livaţie.

Devierile din sistemul cardiovascular se exprimă la început prin zgomote cardiace puternice, limitele organului fiind în cadru normal ; din ziua a 2—3-a de maladie pulsul devine accelerat şi dur. în contracţii, de regulă, tensiunea arterială sporeşte. Suferă deosebit în procesul maladiv compartimentul drept al inimii, care lucrează cu efort maximal. După 7—8 zile de boală zgomotele cardiace devin asurzite, iar suprasolicitarea va rezulta cu dilatarea ventri­culului drept, apoi şi a celui stîng.

Odată cu intensificarea hipoxiei, în special a acidozei metabolice, apare deprimarea şi aritmia respiraţiei, funcţiei cardiace, labilitatea presiunii arte­riale cu tendinţă spre hipotonie. Acestea sînt condiţii ce vor favoriza paralizii respiratoare şi cardiace. Ultimele pot fi şi de geneză centrală prin lezarea toxică a centrilor medulari.

Ficatul şi splina nu suferă în tetanos.

Pe tot parcursul maladiei bolnavul rămîne conştient. Pacienţii sînt iras­cibili : un zgomot abia sesizat, lumina puternică etc. le pot produce noi accese convulsive. Sensibilitatea tegumentelor, precum şi reflexele cutanate şi cele tendinoase sînt, de obicei, crescute. Reacţie pupilară normală. Sîmptomele Kernig şi Lassegue sînt pozitive.

1 Nu se apreciază un tablou definit în hemograme. Mai frecvent, însă, se atestă leucocitoză neutrofilă, datorită unei uşoare hemoconcentraţii cauzate de hiperhidroză permanentă, precum şi diferitor complicaţii, în special celor pulmonare.

în funcţie de gravitatea procesului s-a convenit a diviza tetanosul în forme severe, grave, de gravitate medie şi uşoare. Gravitatea evoluţiei este apre­ciată după durata perioadei de incubaţie, gradul de expresare a sindromului convulsiv, frecventa şi rapiditatea apariţiei contracţiilor de la debutul bolii, după reacţia termică, starea sistemului cardiovascular şi respiraţiei, prezenţa complicaţiilor etc.

în formele uşoare de maladie, rar întîlnite, trismusul, „zîmbetul sardonic" şi opistotonusul sînt moderat exprimate, pe alte grupuri musculare se apre­ciază doar hipertonus uşor, disfagie neînsemnată sau lipsă ; temperatură normală sau uşor crescută, tahicardia lipseşte sau este neimportantă ; perioa­da de incubaţie mai frecvent e de peste 20 zile, deşi poate fi şi mai scurtă. Sem­nele maladiei evoluează subacut curs de 5—6 zile, sindromul convulsiv se constată rar şi este de intensitate mică.

Formele de gravitate medie au toate semnele morbide moderat exprimate, convulsii se produc de cîteva ori pe zi, temperatura indică ascensiune impor­tantă ; perioada de incubaţie ţine 15—20 zile, întregul tablou clinic se contu­rează acut timp de 3—4 zile.

în procesele de evoluţie gravă se produc contracţii de mare frecvenţă şi intensitate, suprasudorări şi tahicardie, febră, hipertonus persistent între accesele convulsive. Boala se declanşează rapid şi acut — 24—48 de ore după primele semne de manifestare a afecţiunii. Perioada de incubaţie durează mai frecvent 7—14 zile.

în formele severe de maladie pe fond termic crescut şi chiar hiperpiretic, în prezenţa tahicardiei şi tahipneei se produc convulsii foarte frecvente (peste fiecare 1—5 min.) şi violente, însoţite de cianoză şi cu pericol de asfixie. Pe­rioada de incubaţie este de obicei sub 7 zile, deşi termenele pot fi şi mai mari ; simptomele bolii se dezvoltă supraacut — curs de 12—24 de ore, uneori chiar fulgerător. Astfel evoluează formele postoperatoare şi puerperale de tetanos.

Foarte rar procesul tetanic evoluează la om ca proces local. Reacţia de răspuns la acţiunea toxinei este realizată în primul rînd de muşchii învecinaţi cu plaga, unde mai întîi apare durere şi încordare tonică, apoi şi contracţii tetanice. Dar pe măsură ce toxina este propulsată de fibrele motoare din nervii periferici spre segmentele respective din măduva spinală, răspîndindu-se în lungimea acesteia, are loc şi generalizarea procesului. Manifestarea tipică a tetanosului local la om este tetanosul paralitic facial Rose (după numele cli­nicianului german Rose, care a descris-o în 1870), cînd paralel trismusului de pe partea lezată apare şi paralizia muşchilor faciali, iar adesea şi a muşchi­lor oculomotori. Pe partea opusă se remarcă de obicei contractura muscula­turii faciale şi îngustarea fantei palpebrale, adică un „rîs sardonic" unilateral. Dar ş în aceste cazuri procesul se va generaliza.tonic

Tetanosul „cefalic" sau „bulbar" evoluează cu lezarea preponderentă a muşchilor faciali, cervicali şi celor laringieni cu spasticitatea muşchilor de deglutiţie, muşchilor glotei, diafragmului şi a celor intercostali. în aceste forme de maladie este atacat, de regulă, bulbul rahidian, în particular centrul res­pirator şi nucleele nervului vag. Moartea poate surveni în aceste cazuri în urma paraliziei respiratoare sau cardiace.

Dacă boala evoluează favorabil, tabloul clinic manifest de tetanos du­rează 2—4 săptămîni, iar după 10—15 zile de maladie contracturile tetanice devin mai rare şi mai puţin intense, iar din a 17—18-a zi dispar, ca regulă, şi de acum înainte se poate considera că a început perioada de convalescenţă. Hipertensiunea musculară se menţine 22—25 şi chiar mai multe zile, mai ales pe muşchii abdominali şi cei spinali, în muşchii tricepsurali. Mai lent dispare trismusul. La majoritatea bolnavilor încă mult timp — pe tot parcursul con­valescenţei şi chiar după externare — se mai atestă tahicardie ca semn de miocardită postinfecţioasă, şi doar după 1,5—2 luni de la debutul bolii funcţia cardiacă va reveni la norma fiziologică. Nou-născuţii, care au suportat tetanos şi au urmat tratament adecvat cu remedii moderne, se prezintă după 3—6 luni cu dezvoltarea psihică şi fizică normală.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

93

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017