...






                        

21:34

Mecanismele de reglare neuro-umorală ale activităţii cardiace. Mecanismele intrinseci de reglare ale volumului sistolic (heterometric şi



         Funcţia esenţială a cordului este formarea debitului de sânge necesar pentru procesele metabolice din ţesuturi. În rezultatul activităţii sale cordul propulsează în sistema arterială 10 tone de sânge în 24 ore. Acomodarea activităţii cardiace la schimbările necesităţilor organismului are loc prin reglarea activităţii cardiace. O parte din aceste mecanisme sunt:

  1. Intrinseci
  2. Extrinseci

Mecanismele intrinseci:

  • Mecanismul heterometric
  • Mecanismul homeometric
  • Mecanismul de reglare a sintezei proteice în cardiomiocite
  • Mecanismul reflexelor periferice intracardiace

Mecanismele extrinseci

  • Reglarea nervoasă
  • Reglarea umorală
  1. I.                   1 Mecanismul heterometric

       Acest mecanism asigură schimbările intensităţii cardiace în dependenţă de cantitatea de sânge venită în cord. Puterea de contracţie a miocardului este proporţională lungimii de extindere a miocardului în diastolă. Deci cu cât mai mult a fost extins miocardul la umplerea diastolică, cu atât mai puternic se contractă în sistolă. Acest mecanis se numeşte legea inimii sau legea Frank-Starling. Extinderea miocardului în diastolă este cauzată de mărirea afluxului de sânge în inimă, astfel în interiorul fiecărei miofibrile se măreste distanţa între fibrele actinice (fibrele actinice sunt extrase mai mult din interspaţiile fibrelor miozinice) şi respectiv se măreşte cantitatea punţilor actino-miozinice de rezervă (adică acele punţi care vor uni fibrele de actină şi miozină în timpul contracţieie). În final putem spune cu cât creşte extinderea fiecărui cardiomiocit în diastolă cu atât este mai mare scurtarea lui în sistolă, acest mecanism heterometric este dependent de schimbarea lungimii cardiomiocitelor.

  1. I.                   2 Mecanismul homeometric

       Acest mecanism explică modificarea puterii de contracţie a miocitului, fără schimbarea lungimii cardiomiocitelor. În primul rând sunt schimbări de putere ritmo-dependente, dacă stimulăm o porţiune de miocard cu o lungim constantă cu o frecvenţă din ce în ce mai accelerată, observăm creşterea puterii contracţiei următoare (puterea contracţiei grafic este amplituda contracţieie). Acest fenomen se numeşte fenomenul Bowdici. Ca exemplu de test a reglări homeometrice poate servi efectul sau proba Anrep. Creşterea bruscă a rezistenţei peretelui vascular la expulzarea sângelui din ventricul în aortă. Acest fenomen duce la creşterea limitată a puterii contracţiei miocardului. Această probă constă din două faze:

-          La începutul măririi rezistenţei vasculare creşte volumul diastolic final şi creşterea puterii de contracţie se realizează heterometric.

-          Volumul diastolic final este stabilizat şi creşterea puterii de contracţie este asigurată de mecanismul homeometric.

  1. I.       3 . Mecanismul de reglare a sintezei proteice a cardiomiocitului. Fiecare cardiomiocirt are mecanismul propriu de reglare a sintezei proteice care menţiene structura şi funcţia fiecărei celule. Viteza sintezei proteice este dirijată de mecanismul de autoreglare a cardiomiocitului: intensitatea sintezei proteice creşte la mărirea utilizării proteinelor intracelulare. Dacă mărim efortul asupra cordului, atunci creşte şi sinteza proteinelor contractile a miocardului, în final mărirea cantităţii de proteine contractile duce la hipertrofia funcţională a miocardului, acest fapt se observă foarte bine la sportivii performanţi, mai ales ventriculul stâng.
    1. I.                   4. Mecanismul reflexelor periferice

Următorul nivel de reglare cardiacă sunt reflexele intracardiace şi intracelulare (între miocite). În cord sunt aşa numitele reflexele periferice, neuronii centrali ai acestor reflexe se găsesc în ganglionii intramurali cardiaci (metasimpatici).

            I tip de neuroni - dendritele acestor neuroni aferenţi formează receptorii pe miofibrilele miocardului şi a vaselor coronariene.

            II tip de neuroni – neuronii intercalari.

            III tip de neuroni – axonii acestor neuroni eferenţi inervează miocardul şi ţesutul muscular neted vascular.

            Aceste trei tipuri de neuroni sunt uniţi prin sinapse şi formează arcurile reflexe intracardiace. Principalele reflexe intracardiace sunt:

Reflexul Beintbridj

Extinderea miocardului atriului drept provocată de creşterea refluxului venos determină mărirea relativă a frecvenţei cardiace.

Al doilea reflex

Umplerea excesivă a camerelor cordului de afluxul sanguin (cât şi creşterea presiunii în aortă şi vasele coronariene) provoacă micşorarea frecvenţei cardiace.

  1. 1. Reglarea nervoasă  este legată de impulsurile aferente spre cord de la SNC, prin nervii simpatici şi parasimpatici. Acţiunea nervului vag asupra inimii atenuiază lucrul inimi şi poate duce la stop cardiac în diastolă. La excitarea ramurilor periferice a nervului vag au loc următoarele efecte cardiace.
  1. cronotrop negativ – micşorarea frecvenţei contracţiei cordului
  2. inotrop negativ – micşorarea amplitudinii contracţiei cordului
  3. batmotrop negativ – micşorarea axcitabilităţii cordului
  4. dromotrop negativ – scaderea conductibilităţii cordului.

Efectele parasimpatice se realizează prin intermediului mediatorului (acetilcolinei) mecanismul de acţiune al căruia este următorul: creşterea permiabilităţii membranelor cardiomiocitelor , pentru K, care determină hiperpolarizarea membranelor.

            Nervii simpatici (cu noradrenalina) provoacă creşterea puterii de contracţie a cordului, la fel şi viteza de mărire şi scăderea presiunii, respectiv excitarea simpatică asupra cordului sre următoarele efecte:

  1. cronotrp pozitiv – creşte frecvenţa contracţiilor cardiace
  2. inotrop pozitiv – creşterea amplitudinii contracţiilor cardiace
  3. batmotrop pozitiv – creşterea excitaţiei cardiace
  4. dromotrop pozitiv – creşterea conductibilităţii cardiace.

Mecanismul de acţiune a catecolaminelor este următorul:

În cord sunt β1 adrenoreceptori excitarea cărora activează adenilatciclaza respectiv transformă ATP →AMPciclic, în rezultat creşte activitatea kinazelor intracelulare şi creşte permiabilitatea membranei pentru Na, care determină creşterea excitabilităţii membranelor cardiomiocitului. La fel acţiunea catecolaminelor constă în facilitartrea trecerii ionilor de calciu exterior în fibreşe miocardice şi accelerarea depozitării diastolice spontane a miocitelor a sistemului de conducere.

Reglarea reflexă cardiacă

            Reglarea activitaţii cardiace la fel este asigurată de un şir de reflexe câmpurile receptive ale cărora se află în afara inimii (extracardiace). Aceste reflexe au centrii lor nervoşi situaţi în regiunea bulbară cardioacceleratorie sau cardiopresorie.

  1. Reflex

Începe cu baroreceptorii arteriali. Aceşti receptori se găsesc mai mult în arcul aortei şi în bifurcaţiile carotidiene. Ei sunt sensibili la devierea presiunii asupra peretelui arterial creată de presiunea sângelui endovascular, astfel creşterea presiunii arteriale provoacă creşterea frecvenţei de excitaţie  a baroreceptorilor. Aceste impulsuri aferente sunt transmise spre nucleele dorsale ale nervului vag, în rezultat frecvenţa cardiacă scade. La fel are loc micşorarea tonusului centrilor simpatici cardiovasculari motori şi respectiv presiunea arterială revine la valoarea normală, adică se micşorează (în cazul dat aceste reflexe nu sunt de lungă durată). În hipo- hipertensiune permanentă receptorii se adaptează la noul nivel de presiune arterială.

  1. Reflex Danini-Asner

Acest reflex are început în globii oculari. Presarea globilor oculari provoacă micşorarea frecvenţai contracţiilor cardiace cu 10 – 20 bătăi/minut.

  1. Reflex Goltz

O lovitură puternică în regiunea abdominală provoacă scăderea frecvenţei cardiace – poate provoca stop cardiac. Acest reflex se realizează la fel, la stimularea nucleului nervului vag (reflexe cardioinhibitorii). Centrii de reglare a activităţii cardiace se află permanent în tonus. Existenţa acestui tonus poate fi demonstrată prin secţionarea nervilor cardiaci sau prin acţiunea substanţelor blocante asupra receptorilor cardiaci simpatici sau parasimpatici. Acţiunea cardiaca simpatică este efectuată prin intermediul recptorilor β1 ce poate fi stopată de substanţele β-blocante, ce provoacă micşorarea frecvenţei cardiace. Tonusul parasimpatic poate fi micşorat la administrarea blocantului parasimpatic (atropină), care cauzează creşterea frecvenţei cardiace. În repaus predomină tonusul cardiac parasimpatic, la secţionarea simultană a nervilor cardici simpatici şi parasimpatici, creşte frecvenţa contracţiilor cardiace – acest fapt demonstrează că tonusul parasimpatic este mai mare.

 

II. 2. Reglarea umorală

  1. Catecolaminele (adrenalina şi noradrenalina) măresc puterea şi frecvenţa contracţiilor cardiace. Stimulează receptorii miocardului, activează adenilat-ciclaza, sporeşte sinteza de AMPciclic, care la rîndul său activează fosforilarea, fapt ce duce mai departe la scindarea glicogenului în glucoză, se actibvează transportul de Na+ şi Ca2+.
  2. Glucagonul efect inotrop pozitiv prin activarea adenilat-ciclazei.
  3. Tiroxina cronotrop pozitiv.
  4. Creşterea cantităţii de Ca2+ - efect inotrop pozitiv, batmotrop pozitiv şi dromotrop pozitiv, creştera excesivă de Ca2+ poate provoca stop cardiac în sistolă.
  5. Creşterea cantităţii de K+ - efect inotrop negativ, batmotrip negativ şi dromotrop negativ.
  6. Hipoxia (micşorarea O2 în sânge) şi Hipercapnia (creşterea CO2) au efect inotrop negativ şi cronotrop negativ.

 

  1. Particularităţile mucoasei cavităţii bucale (mucoasa de tapetare, masticatoare, specializată). Papilele linguale şi rolul lor.
® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

4

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017