...




                        

17:18

Metodele contemporane de investigaţie în obstetrică



Starea fătului depinde de activitatea cardiacă a sa :FCC fetal, ritmul, claritatea,pulsul vaselor uterine, suflu funicular,

Ecografia :

-           de rutină :în I-l trimestru de sarcină( prezenţa sarcinii, făt viu /mort, prezentaţie fetală),fetobiometria (malformaţii fetale, congenitale a uterului, nodulii miomatoşi)

-    selectivă : staea fătului, uterului,colului uterin, placentei,gradul ei de maturizare. Oul fetal se vizualizează în uter de la 2-3săpt., embrionul de la 4-5săpt., craniul de la 8-9săpt., pulsaţia tubului cardiac 4-5săpt., mişcările fetale -7-8săpt., mişc.resp.de la 32săpt. Devin regulate cu frecvenţa 30-70/min ; sexul fătului-18-20săpt. Permite stabilirea d-g de sarcină multiplă, exclude anembrionia, sarcina ectopică, creşterea dinamică a fătului, retard de creştere i/uter a fătului, vitalitatea fătului, volumul lichidului amniotic, exluderea iminenţei avort, sexul fătului. Din trimestrul II sarcină se efectuiază fetobiometria cu truncometria, craniometria, diametrul biparietal, mediotoracic, abdominal şi circumferinţele respective, lungimea femurului, se calculează greutatea probabilă a fătului la vârsta respectivă a sarcinii. Aprecierea ultrasonoră a stării placentei şi circulaţiei sanguine placentare presupune determinarea localizării şi structurii placentei şi efectuarea placentometriei (grosimea suprafaţa volumul placentei). In jum.Iigestaţie fiziologică grosimea placentei, determinată prin USG trebuie să corespundă vârstei sarcinii în săpt. (.)ecografic sunt 4 grade de maturizare a placentei : 0,I,II,III, conform membranei coriale, parenchimului şi stratului bazal. In timpul sarcinii USG se efectuiază de trei ori : I-până la 12 săpt. ; II-18-22 săpt. ; III-32-35 săpt.. USG oferă informaţii despre hemoragii, localizarea patologică a placentei, dezlipirea prematură a placentei normal inserate, starea cicatricei pe uter după cezariană, starea cordonului ombilical, supravegherea procesului de detaşare a placentei, depistarea retenţiei resturilor ţesutului placentar în uter ;diagnose-bei-pneumonie

metode de apreciere a bătăilor cordului fetal :

-           fono- electrocardiografia. ECG permite înregistrarea BCC din săpt.16-18 sarcină. Sunt 2 feluri ECG : indirectă(abdominală)folosită în timpul sarcinii şi directă (intrauterină) : înregistrarea în naştere de pe partea prezentată a fătului. FCG- înregistrarea fenomenelor sonore ale cordului fetal care indică FCC, aritmia, zgomotele cardiace.

-           electroencefalografia -
aplicarea electrozilor pe peretele abdominal matern în regiunea localizării capului fetal sau direct pe capul prezentat, transvaginal.

-           cardiomonitoring – pt. evaluarea stării fătului în naştere, diagnosticarea stărilor iminente ale fătului

-           cardiotocografia – înregistrarea continuă şi concomitentă a BCF,tonusului uterin, cu reflectarea semnelor fiziologice. Met.indirectă se utilizează în sarcină şi în timpul naşterii (în prezenţa pungii amniotice integre). Cea directă e folosită în cazul ruperii pungii amniotice. Se efectuează la vârsta de peste 34 săpt.

-           probe funcţionale, pt.determinarea reactivităţii şi posibilitîţilor de compensare ale fătului. Sunt 2 categorii :contractile (în cazul lor modificările activităţii cardiace fetale se studiază ca răspuns la contracţiile uterului – proba cu oxitocină şi testul mamar) ; necontractile(nestresante )dinamica contracţiilor cor se controlează ca răspuns la mişcările fetale, stimularea mecanică, fizică, efort fizic matern, efort respirator, medicamente

În probele funcţionale se includ: probele termice-excitarea termică a pielii gravidelor timp de 3 min , în normă proba la rece(punga cu gheaţă)-reducerea FCC cu 8-10 bătăi/min ; iar la cald sporeţte cu 13-15 bătăi/min. Proba sonoră : bazată pe schimbările FCC fătului în cazul acţiunii directe asupra lui cu sunetul. Proba cu efort fizic (genuflexiuni)se măreşte FCC cu 10-12 bătăi/min. Proba cu atropină :se administrează i/v 0,0015 – 0,002g sulfat de atropiină în 10 ml sol.glucoză5%, (în normă la 4-10min după administr.prep.se acceler. BCF cu 20-30/min, în hipoxie reacţia apare peste20-30min). Teste contractile :sunt bazate pe modificarea FCC fetale ca răspuns la contracţia reflectorie a uterului în cazul excitaţiei mameloanelor glandelor mamare sau administrarea cu oxitocină(i/v 0,2 U dizolvate cu 20 ml glucoză 5%).

-           profilul biofizic fetal prin testul nestresant, activitatea motorie, mişcările respirătorii, tonusul muscular, volumul lichidului amniotic, maturitatea palcentei.

-           examenul Doppler al circulaţiei sanguine fetale în sistemul mamă-placentă-făt : măsurarea neinvazivă a vitezei circulaţiei sanguine în vasele cerebrale fetale, artera carotis internă, aortă, vasele ombilicale, artera uterină. Sunt 2 metode de evaluare a doplerogramelor circulaţiei vasului investigat : calitativă, cantitativă.

-           metode invazive de examinare : amnioscopia : amnioscopul introdus în canalul cervical vizualizează polul inferior al fătului(membranele fetale, lichidul amniotic, partea prezentată a fătului), Prin amnioscopie se apreciază transparenţa culoarea circulaţia volumul lichidului amniotic. Biopsia corionului – diagnosticul prenatal al afecţiunilor ereditare şi congenitale. În trimestrul I de sarcină se aplică biopsia prin aspiraţie transcervicală sau transabdominală a corionului(placentei). Procedura se execută cu ghidaj ecografic. Amniocenteza – constă în puncţia cavităţii amniotice cu aspirarea lichidului amniotic. Cordocenteza puncţia vaselor cordonului ombilical pt.prelevarea şi examinarea sângelui fetal. Se efectuează transabdominal+USG în trim. II-IIIsarcină. Fetoscopia.- vizualizarea directă a fătului în uter cu scopul excluderii patologiilor congenitale şi ereditare.

metodele evaluării stării placentei şi fătului : dozarea alfa-fetoproteinei – evidenţierea gravidelor cu risc sporit al complicaţiilor de gestaţie, depistarea afecţiunilor ereditare şi congenitale. Se efect.la15-18săpt. Dozarea hormonale şi enzimatice(în serul sanguin matern, urina gravidei, lichidul amniotic).pentru precizarea funcţiei placentare –lactogen placentar, progesteron, iar pt.făt – estriol şi alfa-fetoproteina. Funcţia hormonală a trofoblastului la etapele precoce ale perioadei de gestaţie – excreţia gonadotropinei coriale. În trimestrul I de sarcină – dozarea progesteronului. Cu valoare diagnostică – prolactina, hormonii tiroizi, corticosteroizi. Coriogonadotropina în serul sanguin al gravidelor imediat după implantarea oului fetal, concentraţia max la 8-10 săpt.gestaţie. lactogenul placentar – de la 5-6 săpt. de sarcină în sânge, permite precizarea stării fătului şi placentei. Fosfataza termostabilă – ferment specific al placentei. Dozarea enzimelor- ocitocinazei, fosfochinaza, hialuronidaza.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

113

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017