...






                        

17:32

Motilitatea involuntară (diskineziile)



Motilitatea involuntară (diskineziile): activităţi motorii anormale, spontane, independente de voinţa pacientului. Apar în general în afecţiuni ale sistemului extrapiramidal.

Exemple:

  1. Tremurăturile: oscilaţii ritmice, de aceeaşi amplitudine, ale extremităţilor sau ale întregului organism. La membre, cele subtile se pot evidenţia prin extinderea şi ridicarea braţelor la nivelul umerilor, cu palmele în jos; se poate pune o coală de hârtie pe mâini. De urmărit:
  • Intensitate
  • Ritm
  • Distribuţie
  • Mod de desfăşurare
  • Influenţele pe care le au anumite stări asupra lor

     Tremurătura:

  1. Parkinsoniană:
  • amplitudine moderată
  • frecvenţă de 4-6 / secundă
  • posturală
  • accentuată de emoţii
  • atenuată de mişcările active
  • poate imita numărarea banilor, afirmaţie/negaţie, pedalarea
  1. Cerebeloasă:
  • amplitudine mai mare
  • frecvenţă mai mică (3-5 / secundă)
  • de acţiune (apare numai cu ocazia mişcărilor active), mai ales la sfârşitul mişcării
  1. Senilă:
  • amplitudine mare
  • frecvenţă mică (2-3 / secundă)
  • mai ales a capului, mandibulei, mâinilor
  1. Alcoolică:
  • amplitudine mică
  • frecvenţă mare (8-10 / secundă)
  • posturală şi de acţiune
  • mai exprimată la degetele m.s.
  • accentuată matinal
  • atenuată de ingestia de alcool
  • în delirium tremens este foarte amplă, asociată cu delir, halucinaţii terifiante, agitaţie psihomotorie.
  1. Basedowiană:
  • fină, rapidă (8-12 / secundă)
  • mai evidentă la m.s.
  1. Familială:
  • fină
  • mai ales la extremităţile m.s.
  • dispare la ingestia de alcool
  • datorată unei anomalii constituţionale a sistemului striat; apare la tineri (boala minor)
  1. Dento-rubrică:
  • în afecţiuni cerebelo-extrapiramidale
  • asociată cu 1. şi 2., şi cu spasm opoziţional (bolnavul pare că se opune chiar mişcării pe care o iniţiază)
  1. Din nevroza astenică:
  • fină, la extremităţile membrelor
  • atenuată de repaus
  1. Isterică (pitiatică):
  • izolată de alte manifestări ale vreunei afectări neurologice
  • poate imita orice tip

B)    Mişcările coreice: rapide, de amplitudine variabilă, pe orice grup muscular, în repaus sau acţiune, dezordonate, bruşte. La nivelul feţei dau naştere la grimase. Produc mersul dansant. Apar în coreea Sydenheim (coree acută, coreea minor), coreea Huntington (cronică), coreea senilă, coreea gravidică.
-dispar în somn şi se intensifică la emoţii

-apar în leziuni ale neostriatului
C)    Mişcările atetozice:
-          apar în leziuni ale neostriatului
-          amplitudine scăzută, lente, vermiculare, aritmice
-          ectromielice, mai frecvente la m.s.
-          se intensifică la emoţii
-          dispar în somn
A)    Hemibalismul:

  • mişcare amplă, violentă, bruscă
  • interesează un membru în întregime; poate dezechilibra corpul
  • rare, cu semificaţie gravă
  • se datorează leziunii corpului lui Louis
  1. Miocloniile:
  • bruşte, de scurtă durată, mobilizează segmentul interesat
  • pe un (grup de) muşchi
  • de regulă sunt aritmice; forme ritmice se întâlnesc mai des la musculatura velo-palatină şi diafragmatică (sughiţ)
  • apar în leziuni extrapiramidale,intoxicaţii,epilepsia mioclonică
  1. Fasciculaţiile: contracţii ale unor fascicule musculare care nu produc deplasarea segmentului. Se pot evidenţia prin percuţia muşchiului,prin excitaţii electrice,prin fricţionarea tegumentului.
Nu dispar în somn

Identificarea lor e importantă, pentru că pot denota o iritaţie persistentă a motoneuronilor coarnelor anterioare medulare.

Apar în scleroza laterală amiotrofică,siringomielie,poliomielită anterioară cronică

  1. Spasmele: contracţii tonice, discontinue, relativ persistente şi bine delimitate, interesând un grup muscular; se reproduc în acelaşi loc.
  2. Crampele: interesează grupe musculare funcţionale; sunt însoţite de dureri (e.g. crampa scriitorului,croitorului,bărbierului)
  3. Torticolisul spasmodic: diskinezie tonică,clonică sau tonico-clonică cu caracter intermitent, localizată la muşchii gâtului şi cefei, mai ales la sternocleidomastoidian şi trapez
  4. Spasmul de torsiune: interesează muşchii efectori şi pe cei sinergici, suprapunându-se peste mişcările voluntare; se intensifică pe măsura desfăşurării acestor mişcări.
  5. Ticurile: mişcări clonice; pot avea caracter semiconştient, dar de obicei survin brusc, inconştient;
  • pot reproduce un gest
  • sunt stereotipe (mereu aceleaşi), dar se pot modifica în timp
  • unice/multiple
  • atenuate în somn
  • accentuate de emoţii
  • pot fi puţin aparente: esofagiene, de fonaţie etc.
  • există într-o mare varietate->tuse,strănut,ridicări din umeri
  1. Convulsiile: contracţii musculare bruşte, neregulate, intermitente şi variate, ce pot produce deplasări ale segmentelor de membre şi ale trunchiului. Funcţie de extindere, sunt localizate sau generalizate. Caracterizează patologia epileptică (primară sau secundară). Sub aspectul gravităţii, o convulsie tonică poate avea aceeaşi semnificaţiei cu una tonico-clonică, iar o convulsie focală, localizată poate avea semnificaţia uneia generalizate. Funcţie de caracter sunt:
  • tonice: rigiditate musculară prin contracţie prelungită,violentă
  • clonice: secuse mai mult sau mai puţin intense sau regulate, pot deplasa segmentul afectat sau trunchiul,separate de scurte intervale de rezoluţie musculară
  • tonico-clonice (mixte)

-pot apare şi în stări uremice,tumori cerebrale,encefalite,posttraumatic

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

74

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017