...





                        

19:14

Motilitatea stomacului. Funcţiile de depozit, amestec şi propulsare a alimentelor în stomac



MOTILITATEA GASTRICĂ

Motricitatea gastrică se încadrează în două perioade: interdigestivă şi digestivă (postprandială).

1. Activitatea motorie în perioadele interdigestive

Dacă stomacul este golit de mai mult timp apar con­tracţii periodice denumite contracţii de foame, care coincid cu mo­mentul apariţiei senzaţiei de foame şi pot fi însoţite de dureri epigastrice. Ele au un rol important în reglarea apetitului. Contracţiile de foame sunt contracţii peristaltice ritmice ale cor­pului gastric, care apar în grupuri, urmate de perioade de repaus de 90-120 min. Grupurile de contracţii sunt formate din contracţii foarte puternice care se pot tetaniza timp de 2-3 min., urmate de contracţiislabe, liniştite timp de 10-15 min. Durata unei contracţii izolate este de 10-20 sec. La baza acestor contracţii este activitatea electrică spontană a fibrelor musculare din peretele gastric. Contracţiile de foame sunt influenţate pozitiv de parasimpatic (vag) şi hipoglicemie şi negativ de simpatic, adrenalină şi alimentaţie.

2. Activitatea motorie în perioadele digestive

Motricitatea gastrică cuprinde 3 aspecte:

a. Depozitarea alimentelor

Porţiunea proximală a stomacului este specializată pentru depozitarea şi retenţia alimentelor ingerate. Alimentele pătrunse în stomac se depun în straturi concentrice la nivelul corpului; primele pătrunse se află în apropierea pereţilor; ultimele pătrunse se află în apropierea cardiei. Stratificarea depinde de densitatea alimentelor. Lipidele formează un strat superficial la suprafaţa conţinutului gastric. Relaxarea fundului şi corpului stomacului la nivelul marii curburi este controlată prin mecanisme nervos - reflexe vagale lungi şi reflexe enterice scurte.

b. Amestecarea alimentelor

Amestecarea alimentelor începe la circa o oră după ingestie. Contracţiile gastrice cu rol în amestecarea alimentelor asigură contactul acestora cu sucul gastric, micşorarea particulelor alimentare până la dimensiuni de 0,1-0,3 mm şi propulsia acestora în stomac, spre antru. Amestecarea conţinutului gastric se face prin contracţii tonice şi peristaltice.

Contracţiile tonice , de adaptare la conţinut şi de amestec, au o intensitate mică şi frecvenţă redusă de 3 contr./min. Apar din zona cardiei şi progresează spre pilor, facilitând deplasarea straturilor celor mai externe, în contact cu mucoasa gastrică.

Contracţiile peristaltice cu rol în amestec sunt de 3 tipuri: slabe, puternice şi combinate cu retropulsia. Viteza contracţiilor peristaltice este de 0.5 cm/sec la nivelul corpului şi creşte progresiv la 4 cm/sec la nivel antral. Deschiderea pilorului la fiecare undă peristaltică este redusă, permiţând trecerea doar a câtorva mililitrii din conţinutul antral, în bulbul duodenal. Cea mai mare parte a conţinutului antral este reîntoarsă proximal, spre corpul gastric, fenomen numit retropulsie. Rezultatul proceselor de amestec a alimentelor cu sucul gastric este chimul gastric, care pătrunde în intestin.

3. Evacuarea gastrică

Evacuarea stomacului se datoreşte contracţiilor peristaltice an­trale şi este împiedicată de rezistenţa sfincterului piloric. Evacuarea este diferenţiată în raport de consistenţa alimentelor: lichide, semilichide şi solide. Pilorul prezintă în permanenţă o stare de contracţie tonică uşoară, fiind uşor întredeschis. Acest lucru permite trecerea unor cantităţi mari de alimente lichide, însă împiedică trecerea particulelor mari sau a chimului gastric care nu este semilichid. Coordonarea antro-piloro-duodenală se face prin corelarea numărului contracţiilor antrale cu relaxarea pilorică şi undele peristaltice duodenale.

4. Tranzitul gastric

Timpul de staţionare a alimentelor în stomac este în legătură di­rectă cu volumul de alimente, consistenţa chimului, aciditatea chimu­lui, osmolalitatea chimului şi compoziţia acestuia. Volumul alimentelor determină destinderea pereţilor gastrici, stimularea unor receptori de întindere (acceleratori) şi iniţierea unor reflexe vagale lungi şi mienterice scurte, cu activarea golirii stomacului. Pătrunderea alimentelor în duoden determină stimularea unor receptori inhibitori, de la nivelul cărora sunt iniţiate reflexe enterogastrice inhibitorii lungi şi reflexe enterice scurte. Receptorii duodenali inhibitori sunt:

♦ mecanoreceptori pentru gradul de distensie a duodenului;

♦ chemoreceptori pH-sensibili, care răspund la scăderile acidităţii chimului gastric sub 3-4;

♦ chemoreceptori proteosensibili, care răspund la produşi de degradare a proteinelor din chim şi aminoacizi liberi (triptofan);

♦ chemoreceptori lipidosensibili, care răspund la degradarea lipidelor din chim (acizi graşi liberi);

♦ chemoreceptori pentru gradul de osmolalitate a chimului determinat de ingestia de lichide hiper- sau hipotone;

♦ chemoreceptori pentru substanţe iritante.

Lichidele tranzitează rapid stomacul. Cel mai lent sunt tranzitate solidele. Proteinele şi parţial lipidele tranzitează mai lent stomacul, aici fiind supuse unor procese de degradare.

5. Reglarea motilităţii gastrice

Motilitatea gastrică este reglată prin mecanisme nervoase şi umorale. Mecanismele nervoase sunt reprezentate de reflexe lungi de tip parasimpatic, cu rol de stimulare a motricitatii şi de tip simpatic cuefect inhibitor. Sistemul nervos enteric este subordonat sistemului nervos vegetativ.

Motilitatea gastrică poate fi influenţată şi de la nivelul structuri nervoase superioare: hipotalamus, sistem limbic, scoarţa cerebrală. Stimularea unor arii corticale, mai ales ale sistemului limbic poate stimula sau inhiba motilitatea gastrică. Procesele psihoemoţionale, în care este implicat sistemul limbic, însoţite de durere, teamă, furie, agresivitate influienţează de asemenea motilitatea gastrică. Stimularea hipotalamusului posterior poate determina oprirea peristaltismului, pe când stimularea hipotalamusului anterior poate stimula peristaltismul.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

8785

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2020