...






                        

16:21

Noţiune de reflex. Clasificarea morfologică şi funcţională a reflexelor Arcul reflex mono- şi polisinaptic, verigile lui. Timpul reflexulu



     Reflexul reprezintă mecanismul fundamental de activitate a sistemului nervos. El reprezintă reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare. Termenul a fost introdus în urmă cu 300 de ani de către matematicianul şi filosoful francez Rene Descartes. Răspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. La realizarea unui reflex participă cinci componente anatomice: receptorul, calea aferentă, centrul reflex, calea eferentă şi efectorul. Ele alcătuiesc împreună arcul reflex.

Receptorul este de obicei o celulă sau un grup de celule diferenţiate şi specializate în celule senzoriale (gustative, auditive, vizuale, vestibulare). Alţi receptori sunt corpusculii senzitivi alcătuiţi din celule, fibre conjunctive şi formaţiuni nervoase dendritice (receptorii tegumentari şi proprioceptorii).

            La nivelul receptorului are loc transformarea energiei excitantului în influx nervos. Fiecare receptor este specializat în transformarea unei anumite forme de energie din mediu (excitanţi sau stimuli) în informaţie nervoasă specifică (fluxul nervos sau potenţialul de acţiune) cu frecvenţa proporţională cu intensitatea excitantului. În acelaşi timp, fiecare receptor poate fi stimulat de orice formă de energie dacă depăşeşte cu mult intensitatea normală; astfel celulele vizuale pot fi excitate şi de energii mecanice mari (o lovitură cu pumnul în ochi provoacă senzaţii vizuale rudimentare).

Calea aferentă.

  • Variaţiile de potenţial de receptor produc depolarizări pasive în terminaţia dendritică care atingănd pragul critic descarcă potenţial de acţiune după legea "tot sau nimic" ce se propagă aferent.
  • Informarea corectă  a centrilor privind variaţiile energiei excitantului se face prin modulare de frecvenţă (modularea în amplitudine nu este posibilă din cauza legii tot sau nimic).
  • Ca urmare un potenţial de receptor de amplitudine redusă determină numai câteva potenţiale de acţiune pe secundă, în timp ce potenţiale de receptor mai ample induc zeci sau sute de potenţiale de acţiune pe secundă.
  • Cea mai simplă cale aferentă este reprezentată de neuronul senzitiv spinal şi prelungirile sale.

Centrul reflex.

  • Prin centrul unui reflex se înţelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv.
  • Complexitatea şi întinderea unui centru este în funcţie de complexitatea actului reflex pe care îl efectuează.
  • Spre exemplu, centrii reflexelor respiratori se află în bulb, în punte precum şi în hipotalamus şi în scoarţa cerebrală.
  • În cazul unui arc reflex elementar format din doi neuroni (unul senzitiv, celălalt motor) centrul reflex este reprezentat chiar de sinapsa dintre axonul neuronului senzitiv şi corpul neuronului motor (exemplu reflexul miotatic).
  • Centrul nervos care primeşte informaţia o prelucrează, o compară cu date din memorie, elaborează decizii şi controlează permanent modul de execuţie efectuând corectările necesare. La nivelul sinapselor din centrii reflecşi, transmiterea se face  din nou prin modulare în amplitudine  deoarece potenţialele postsinaptice nu mai respectă legea "tot sau nimic".

Calea eferentă

  • Este reprezentată de axonii neuronilor efectori (motori sau secretori).
  • Cea mai simplă cale eferentă se găseşte la reflexele monosinaptice când este formată din axonul motoneuronului α.
  • În cazul sitemului nervos vegetativ, calea efrentă este formată dintr-un lanţ de doi neuroni motori: un neuron preganglionar situat în coarnele laterale ale măduvei spinării sau într-un nucleu vegetativ din trunchiul cerebral şi un neuron postganglionar situat în ganglionii vegetativi periferici. De-a lungul căilor eferente informaţia circulă spre efectori din nou prin modulaţie de frecvenţă.

Efectorii.

  • Principalii efectori sunt muşchiul striat, muşchiul neted şi glandele exocrine.
  • În funcţie de fracvenţa potenţialelor de acţiune sosite pe axon, la nivelul plăcii motorii de exemplu, se vor exocita un anumit număr de vezicule cu acetilcolină, care va determina potenţiale postsinaptice de amplitudini diferite în funcţie de numărul de molecule de acetilcolină eliberate.
  • Ca urmare, pe membrana fibrei striate apar zeci sau sute de potenţiale de acţiune pe secundă, producând contracţii de amplitudine şi forţe corespunzătoare comenzii centrale.

Controlul îndeplinirii comenzii (feed baak).

  • Arcul reflex cu cele cinci componente al sale reprezintă un model incomplet al desfăşurării activităţii reflexe.
  • În ultimele decenii s-a descoperit existenţa unor circuite nervoase ce leagă centrii de celulelor receptoare ( ex. receptorii auditivi).
  • Prin intermediul acestora, centrii nervoşi pot regla pragul de excitabilitate al receptorilor şi implicit intensitatea stimulilor aferenţi.

Un asemenea control se exercită asupra efectorilor musculari de către centrii motori extrapiramidali şi cerebrali.

Toate reflexele se împart în: 1) înăscute – care se transmit ereditar şi 2) dobândite – pe care omul le dobândeşte pe parcursul viaţii.

Deosebim reflexe somatice și vegetative. Arcul reflex vegetativ se deosebeşte de cel somatic prinfaptul că calea eferentă vegetativă este formată din doi neuroni (primul în coarnele laterale ale măduvei spinării, 2 în ganglionul vegetativ).

În dependenţă de funcţie distingem reflexe:

-          de apărare

-          alimentare

-          locomotorii

-          vasomotorii

-          secretorii

-          sexuale

În dependență de de numărul de neuroni (sinapse) deosebim :

            -reflexe monosinaptice (exemplu, reflexele tendinoase)

            - reflexe polisinaptice ( exemplu: reflexul de flexie, extensie)

Timpul reflexului este intervalul de timp din momentul aplicării stimulului pînă la apariția răspunsului reflex. El este invers proporțional cu intensitatea stimulului  și proporțional cu lungimea arcului reflex.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

70

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017