...






                        

17:30

Particularităţile anatomo-fiziologice ale aparatului renourinar la copii de diferite vârste. Ontogeneza și funcțiile rinichiului



Particularităţile anatomo-fiziologice ale rinichilor copilului nou-născut.

a.masa relative mare( in raport cu masa corpului) a rinichilor.

b.amplasarea rinichilor mai jos ca la maturi.

c.dimensiuni mai mici ale ansei Henle.

d.dezvoltarea slaba a suportului muscular si elastic .

e.volum mic(40-100ml) si amplasarea mai superioara a vezicii urinare.

f.uretra relative larga si scurta la fetite.

g.filtratiea glomerulara relative joasa.

h.functiea de concentrare relative joasa.

i.predispunerea catre retentie urinei .

f.lipasa reflexului conditionat de mictiune.

j.mictiuni dese involuntare

l.componenta fiziologica a unei cantitati mici de proteisi si eritrocite in urina nou nascutului.

Rinichii sunt lobulaţi, această lobulaţie dispare în al doilea an de viaţă. Creşterea lor este prioritară la corticală al cărui ritm este dublu faţă de medulară. Greutatea rinichilor este de 35g.

Ureterele au 10 cm lungime la 1 an. Bazinetele şi ureterele prezintă fibrele musculare şi elastice slab dezvoltate în perioada de sugar pereţii fiind hipotoni ceea ce favorizează staza şi infecţia

Vezica urinară – Peretele anterior al vezicii este în raport cu peretele abdominal la naştere. La sugarul mic vârful vezicii se află la jumătatea distanţei dintre ombilic şi pubis. După 1 an vezica a coborât în bazin, iar peretele său anterior se găseşte îndărătul pelvisului.

Vezica destinsă parţial se află jumătate în bazin, jumătate în abdomen, iar când e plină se află în întregime în abdomen.

Uretra are un calibru relativ lung la naştere la ambele sexe.

Uretra feminină la naştere are 1,5 cm lungime şi 4 mm în diametru, la pubertate 4,5 cm lungime şi 8 mm diametru.

Uretra masculină are o lungime de 5 cm la n.n. şi 15 cm la pubertate, diametrul uretral este la fel ca la fetiţe. Stricturile fiziologice ale uretrei masculine sunt mai accentuate la copil decât la adult.

Densitatea urinei – 1010-1012 la sugar şi 1 015 la copil.

Capacitatea de diluţie este bună la sugar şi îi permite să se adapteze la un aport crescut de apă. După 6 luni sugarul concentrează urina ca şi adultul. Hiperosmolaritatea laptelui de vacă depăşeşte sarcina osmotică a rinichiului sugarului alimentat artificial.

Eliminarea apei este bună şi atinge valorile adultului la începutul lunii a doua.

pH – ul urinar este la copilul alimentat natural 6,8 – 7,8, iar la cel alimentat artificial 5 datorită eliminării de fosfaţi acizi.

Diureza sugarului 75-100 ml/kg faţă de 25 ml/kg la adult.

Frecvenţa micţiunilor 10-15-30 /zi. Când apare controlul vezicii, micţiunile devin mai rare – 6-8 /zi. La sugar micţiunea se face automat reflex. La vârsta de 1-2 ani copilul percepe nevoia de a-şi evacua vezica şi trece la contracţia voluntară a sfincterelui. La vârsta de 4 ani, controlul voluntar al micţiunii este deplin. De aici decurge necesitatea iniţieii unor deprinderi educative reflexe şi folosirea oliţei în perioada de sugar mare, precum şi obişnuirea copilului să ceară oliţa peste vârsta de 1 an.

Eliminările de uree variază cu cantitatea de proteine din alimentaţie. Acidul uric se elimină în cantitate mare la nou născut şi la sugar faţă de eliminările la adult.

În urina sugarului se mai pot găsi până la 1000 cilindri pe minut şi      1 000 000 hematii pe minut după proba Addis.

Metodele de investigaţie paraclinică în afecţiunile renale la copii.

Examenul de urina se apreciaza:culoarea urinei,fiziologic ea este de culoarea chimflimborului,densitatea(n,1015-1020) ofera informatie despre puterea de concentratie sau dilutie a rinichiului ,PH ul urinar este acid (5,8-6,8),proteinuria in conditii normale nu depawewte 60-200 mg/zi crewterea ei semnificativa semnifica o suferinta reno urinara,Glucozuria este absentain conditii normale apare in diabet zaharat ,nidritii rezultati prin transformarea nutritilor sub actiunea florei bacteriene ,sunt determinati ca test screening pentru diagnosticul infectiilor urinare,se mai determina pigmentii biliari ,corpii cetonici,cerobilinogenul,aminoacizii,electrolitii etc.

Sedimentul urinar:

Se pregateste prin centrifugarea a 10 ml de urina timp de 3 minuteurmata de indepartarea a 9,5 ml.Din produlul ramas se ia o picatura si se examineaza la microscop intre lama si lamella .

Se constata ca:

Hematiile urinare nu depasesc 1-2 elemente pe cimpul microscopic.

Leucocitele in urina nu depasesc 1-2 elemente ,crewterea numarului de peste 10 elemente semnifica infectie urinara,stari de deshidratare,nephrite interstitiale.

Celulele epiteliale suntnt relative fregvente in urina.Epiteliile plate orivin din urina sau caile urinare,cele in forma de racheta provin din vezica urinara,iar cele rotunde sau ovale in caile urinare superioare.

Cilindrii pot fi hematici,leucocitari ,epiteliali,granulose.Acesi cilindri sugereaza sediul si tipul afectiunii urinare.

Cristalele urinare sunt prezente in urina in norma,fosfati,oxalate,urati predominarea unui anumit tip de cristale ridica problema urolitiazei .

Examenul bacteriologic al urinei :In conditii normale urina nu contine bacterii.Existenta lor semnifica fie o infectie urinara,fie prezenta unei flore bacteriene de suprainfectie,prezenta a peste 100000 germeni /ml inseamna infectie urinara sigura.

Explorarile imagistice:

Ragiografia abdominala de ansamblu este utila in litiaza si nefrocalcinoza.

Ecografia abdominala ofera date in malformatiile reno urinare,litiaza hidramorfoza,in modificari diverse de volum si forma renala.

Urografia descendenta cu substanta de contast ofera informatii despre grosimea corticalei renale despre functia diferitor structuri ale aparatului reno urinar,conturul ,dimensiunea si forma rinichiilor si a cailor urinare.

Cistografia mictionala ofera date asupra conturului marimei si formei vizicii urinare ,despre prezenta litiazei ,a corpilor straini sau compresiei unilor externi .

Tomografia computerizata este utila in diagnosticultumori renale si retroperitoniale.

Angiografia renala si aortografia ,ofera informatii despre stenozele veselor renale etc.

Explorarile morfologice alu la baza examenul histologic al fragmentului de rinichi obtinuti prin punctia biopsiei renale transcutanate.Este un examen final la care se recurge numai dup ace au expuizat celelalte posibilitati de investigatie si daca starea clinica a bolnavului impune si permite efectuarea manevrei .

Indicatiile punctiei  biopsiei renale sunt:

Sindromul nefrotic,idiopatic, cu debut inainte de virsta de 1 an sau dupa 10 ani care evolueaza cu corticorezistenta,hematurii macroscopice.

Hematurie prelungita ,ne insotita de alte simptome .

Proteinuria izolaa cu functie renala alterata.

HTA de origine necunoscuta.

Sindromul nefrotic impus ( lupus eritematos systemic,glomerulonefrita acuta,cronica)

Transplante renal cind se reduce functia renala .

Contraindicatii punctiei –biopsie renale sunt:.Rinichi unic ,diateza hemoragica,HTA severe,pilonefrita acuta in puseu,pilonefrita cronica,IR cronica

 

Semiologia afecţiunilor congenitale şi dobândite ale sistemului reno-urinar. Sindroame

renale majore şi particularităţile lor în principalele nefropatii la copil.

 

Caracteristica sindroamelor: urinar, edematic şi  hipertensiv în patologia sistemului renourinar la copii. Importanţa lor clinică.

Sindromul urinar :

Cuprinde o serie de manifestari biologice evidentiate la examenul urinei ,cu semnificatie diagnostica deosebita hematurie,proteinurie,piurie ,cilindrurie,etc.

Hematuria este prezenta singelui in urina,testul Addis arata valori de peste 1000 hematii pe min

Culoarea urinei de la rowu deschis pina la rosu inchisinseamna- hematuria vera ( adevarata) .Se impune diferentierea hematuriei de urina colorata prin prezenta urocron,Hg,mioglobina,porfirina,dupa ingestiea de sfecla rosie etc.L a copii hematuria poate fi produsa de cauzele glomerulare (glomerulonefritele) sau extraglomerulare litiaza urinara,pielonefita,cistite,anomalii congenitale renale ,traumatismele ,corpi straini,masturbatii,effort fizic major.

Proteinuriea este o eliminare patologica a proteinei serice in urina . Proteinurie in norma este de 200 mg/zi .

Proteinurie benigne:

Proteinuriea febrile apare in starile febrile ale copilului la o temperature corporala de 39-40c

Proteinuriea de effort apare la tineri cu ocaziea unor eforturi majore.

Proteinuriea ortostatica apare la  personae care mentin timp indelungat o pozitie ortostatica.

Proteinurie patologica:

Proteinuriiile glomerulare sunt rezultatele afectarii functionale a membranei bazale in glomerulonefritele acute si cornice ( peste 1-2 h/zi) in sd nefrotic ( peste 3-4 g/zi) se perd predominant albuminele .

Proteinuriile tubulare sunt reprezentete de proteinele cu greutate moleculara mica .

Proteinuriea asimptomatice apar la copii apparent sanatosi au valori de peste 200mg/zi iar la explorari renale nu de evidentieaza modificari .Acest tip de proteinurie trebuie atent suprevegheat pentru ca ele pot fi primul symptom al unei glomerulopatii progressive.

Piuria este prezenta de puroi in urina .Se depisteaza prin proba Donne se amesteca in parti egale urina si hidroxid de potasiu in prezenta puroiului se formeaza o masa gelatinoasa cu aparitia de bule gazoase care se ridica lent spre suprafata.Microscopic in piurie se evidentieaza leucocite isolate sau grupate.Cauzele piuriei sunt in principal afectiunile inflamatoriii grave ale cailor urinare :pilonefrite acute si cornice ,tuberculoza renala si cistite

Edemele sunt unile dintre primele semen si de obicei apar in nefrita acuta.La inceput apar pe fata observa mai mult dimineata ,apoi edemele se extend pe trunchi  si member .Edemele mari sunt caracteristice pentru forma nefrotica si au un character mai stabit .In nefrita acuta edemele se micsoreaza treptat .

La nicelul sistemului cardio vascular semnul cel mai constant este hipertensiunea arteriala.La majoritatea bolnavilor tensiunea arteriala in perioada acuta a boliii este crescuta si se normalizeaza in decurslu primelor 3-4 saptamini in cazuri rare ea ramine ridicata 2-3 luni .Hipertensiunea arteriala stabila si indelungata este un symptom nefavorabil.Afara de aceasta la unii copii in perioada acuta se poate constata dispnee ,dilatarea matitatii cardiace ,zgomotele asurzite ,accentual zgomotelor 2 pe artera pulmonara,hepatomegalie.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

94

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017