...






                        

17:12

Particularităţile examinării nervilor cranieni la copii



  • nervul olfactiv

-poate fi testat de la naştere dar se testează foarte rar

-se acoperă o nară şi se apropie de nas scorţişoară,usturoi sau cuişoare;în mod normal copilul se opreşte din respiraţie

-la sugarul mare şi la copil testul se efectuează utilizând ciocolata sau vanilia

-copilul nu trebuie să spună ce este dar trebuie să recunoască schimbarea substanţei

-simţul olfactiv poate fi modificat de infecţiile de căi respiratorii superioare care sunt foarte frecvente la copii

-foarte semnificativă este anosmia unilaterală

  • nervul optic
  1. acuitatea vizuală

-se pune nou-născutul într-o poziţie laterală faţă de o sursă de lumină iar acesta întoarce capul spre lumină

-nou-născutul îşi recunoaşte mama chiar şi dacă este prematur;la naştere nou-născutul recunoaşte glasul mamei

-reacţia Paipel->se proiectează o lumină în faţa copilului;acesta închide brusc ochii şi extinde capul

-la 6 săptămâni/2 luni copilul priveşte faţa şi poate urmări cu ochii

-după 2 luni urmăreşte şi cu capul

-acuitatea vizuală se poate testa prin introducerea în câmpul vizual de obiecte din ce în ce mai mici şi cu contrast din ce în ce mai slab urmărind reacţia copilului

  1. câmpul vizual = spaţiul perceput de globul ocular ţinut fix

-are următoarele limite : temporal 90˚,inferior 65˚,nazal 60˚,superior 55˚

-la copil nu putem menţine fixă privirea

-se utilizează tehnica stimulării luminoase duble->distragem atenţia copilului şi introducem în câmpul vizual o sursă luminoasă;urmărim dacă îşi întoarce capul spre lumină;este foarte greu de interpretat deoarece copilul poate să nu fie atent sau să nu vrea să colaboreze

-sdr.oculodigital->agresarea cu degetele a globului ocular;apare la copilul orb prin leziuni pregeniculate; prin presiune se stimulează circulaţia locală şi copilul îşi produce fosfene;copilul orb prin leziuni corticale nu face aşa ceva

-copiii cu modificări psihice nu răspund la nici un fel de stimuli ca şi cum ar fi orbi;de fapt este vorba de o tulburare de atenţie : pur şi simplu nu îi interesează lumea din exterior

-înregistrarea potenţialelor evocate poate fi de ajutor

  1. simţul cromatic
  2. fundul de ochi
  • nervii oculomotori (III,IV,VI)

-se testează în mod identic cu adultul

-paralelismul între mişcarea celor 2 globi oculari nu este perfect până la vârsta de 1.5-2 ani astfel că diagnosticul de strabism se pune după această vârstă

-există strabisme:

-oftalmologice->funcţionale,apar intermitent

-paralitice->permanente,se accentuează în momentul în care obligăm copilul să privească în direcţia muşchiului paralizat

-în cadrul paraliziilor de nervi oculomotori pot apare şi:

-diplopia

-poziţia compensatorie a capului

-greaţa şi vărsătura

  • nervul trigemen

-asigură sensibilitatea de la vertex la menton prin cele 3 ramuri ale sale

-la copil stimularea periorală determină suptul prin declanşarea reflexelor arhaice

-reflexul conjunctival poate fi abolit

-reflexul maseterin

  • nervul facial

-se testează identic cu adultul

-nu se poate investiga intermediarul lui Wrisberg

-la nou-născut pot apare paralizii faciale:

-prin traumatismul obstetrical

-congenitale datorate poziţiei intrauterine a fătului când e comprimată gaura stilomastoidiană pe unde nervul VII părăseşte craniul

-paralizia este mai frecventă prin infecţii;susceptibilitatea la infecţii este mai mare la nou-născut dar şi răspunsul la tratament este foarte bun

-poate exista o asimetrie a cavităţii bucale datorită ageneziei de muşchi depresor al buzei superioare;arată ca o paralizie facială centrală dar de fapt este o malformaţie;pune doar probleme de estetică

  • nervul acustic

-componenta acustică creează probleme de testare

-auzul este funcţional încă de la naştere dar acuitatea auditivă este variabilă

-se realizează zgomote de diferite intensităţi (clopoţel,diapazon,bătutul din palme,celofan,hârtie fină,sunete ca “u” şi “s”);toate acestea se realizează în afara câmpului vizual chiar şi dacă pacientul este orb (se produc vibraţii de aer care îl pot speria)

-la 1 lună copilul reacţionează la un clopoţel la 30 de grade întorcând ochii

-la 3 luni întoarce capul

-la 1 an copilul ar trebui să aibă dezvoltat limbajul;lipsa acestuia poate fi determinată de tulburări de auz

-în cazul tulburărilor psihice (autism) datorită lipsei de interes putem avea senzaţia că copilul este surd

-potenţialele evocate pot fi de mare ajutor

-audiometria nu se realizează la vârste mici

  • nervul vestibular

-se mielinizează cel mai repede,încă din luna a 2-a intrauterină şi este responsabil de echilibrul în uter

-la 2 luni apare reflexul otolitic de redresare a extremităţii cefalice : în poziţie şezândă sau suspendat întoarcem copilul şi acesta îşi învârte capul

-nistagmusul se evidenţiază prin mobilizarea globilor oculari sau se deviază extremitatea cefalică lateral,ochii urmează această deviere şi se poate observa nistagmusul

-la copii poate exista un nistagmus congenital;acesta este pendular (ambele secuse au aceeaşi amplitudine,ca o pendulă)

-reflexe protective->se împinge într-o parte copilul în poziţie şezândă->copilul întinde mâinile şi se apără şi nu se răstoarnă

Creier

  • nervul glosofaringian

-se examinează la fel ca la adulţi

-inspecţia faringelui posterior

-semnul cortinei->devierea laterală a plicilor faringelui posterior

-reflexul faringian->atingerea cu spatula a faringelui posterior determină contracţia musculaturii locale şi greaţă

-tulburări de deglutiţie pt.alimentele consistente

-pt.testarea efortului de deglutiţie se foloseşte apa

-funcţia senzitivă nu poate fi testată

  • nervul vag

-inspecţia vălului palatin:

-în paralizia unilaterală este tras spre partea sănătoasă

-în paralizia bilaterală este căzut spre baza limbii

-reflexul vălului palatin->la excitare apare contracţia musculaturii locale şi senzaţia de greaţă

-tulburări de deglutiţie pt.lichide

-tulburări ale vocii cu disfonie şi chiar afonie

-dereglări ale funcţiilor vitale:

-respiraţie->bronhoplegie

-circulaţie->tahicardie

-digestie->paralizii digestive

  • nervul accesor

-inervează muşchii sternocleidomastoidian şi trapez

-în paralizia lui apar tulburări trofice la acest nivel

-apare coborârea umărului de partea lezată (insuficienţa trapezului)

-capul se roteşte de partea leziunii (prin acţiunea muşchiului sternocleidomastoidian normal)

-scapula se îndepărtează de coloana vertebrală

  • nervul hipoglos

-se urmăresc motilitatea şi troficitatea limbii

-se încearcă să se determine dacă limba participă la actul suptului

-se testează propulsia limbii din cavitatea bucală

-se testează motilitatea limbii în cavitatea bucală

-fasciculaţiile limbii sunt indicatoare de leziune de neuron motor periferic (pericarion);aceste fasciculaţii se observă pe marginea limbii ca nişte ondulaţii spontane sau provocate prin lovire;ex.amiotrofia spinală poate prinde toate celulele motorii din coarnele anterioare medulare şi se poate extinde şi la nervii cranieni

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

30

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017