...






                        

19:53

Rujeola la etapa actuală. Etiopatogenie clinică. Tabloul clinic. Tratament



Rujeola este o boală acută infecţioasă extrem de contagioasă, provocată de virusuri, caracterizată prin febră, intoxicaţie, simptome catarale respiratorii, enantem patognomic, urmate de erupţii caracteristice.


ETIOLOGIE

Virusul rujeolic conţine ARN, este din familia Paramyxoviridae, genul Mixoviridae. Virusul rujeolic este puţin rezistent la mediul extern, mai ales la temperaturi înalte, rezistă la temperaturi joase în stare congelată. Este predominant epiteliotrop. Posedă şi o activitate hemaglutinantă. Virusul poate fi izolat din lavaj faringian şi sânge în perioada prodromală a rujeolei.


PATOGENIE

La procesul patogenic participă 3 factori: de viremie, imunologic şi alergic. în funcţie de raportul dintre aceşti factori bolnavii realizează diverse forme clinice. Virusul rujeolic afectează sistemul limfocitar şi reticulo-endotelial.rujeola

In evoluţia rujeolei pot fi urmărite 6 faze:
1)Pătrunderea şi multiplicarea virusului în celulele epiteliale ale căilor respiratorii.
2)Pătrunderea şi multiplicarea masivă a virusului în nodulii limfatici cervicali, paratraheali, bronşiali.
3) Viremia primară
4) Pătrunderea şi multiplicarea virusului rujeolic în ţesutul limfoid, reticuloendotelial histiocitar al organelor interne.
5) Viremia secundară
6) Instalarea imunităţii stabile şi a proceselor reparative.

Manifestările clinice apar în faza viremiei secundare, fiind cauzate de modificări imunomorfologice şi de apariţia celulelor gigante polinucleare. Are loc citoliza celulelor contaminate sub acţiunea imunociţilor. Survine şi sensibilizarea organismului, în calitate de alergeni servesc componentele proteice virale şi produsele eliberate în rezultatul degradării celulare. Aceste fenomene conduc la exsudaţia excesivă a tuturor organelor afectate, preponderent a mucoaselor. în apogeul viremiei la a 3 - 4-a zi a bolii apar erupţiile - un fenomen alergic. Pe parcursul bolii se formează anticorpi ce neutralizează viruşii, macrofagii digerează detrita celulară, se reabsorb focarele infiltrative, se restabileşte structura ţesuturilor.
Concomitent au loc procese imunodepresive ce pot conduce la activarea florei endogene şi suprainfecţii bacteriene. Sunt descrise cazuri de panencefalită sclerozantă subacută, în care la bolnavi în sânge s-au detectat anticorpi antirujeolici, iar în creier - antigen de virus rujeolic utilizând anticorpi fluorescenţi din serul de convalescent. Astfel se presupune un nou tip de encefalită rujeolică - panencefalită sclerogenă.
Perioada de incubaţie durează între 8 şi 12 zile, poate să dureze şi 21-28 zile, în cazul administrării a gamma-globulinelor, plasmei.
Perioada prodromală (preeruptivă sau catarală) durează 3-4 zile. Debutul este gradat, însoţit de febră care creşte treptat până la 38-39°, intoxicaţie, catar respirator, conjunctivită.
Conjunctivita se exprimă prin fotofobie, lăcrimare, edem palpebral, hiperemie, pot fi secreţii purulente. Catarul respirator este pronunţat şi se caracterizează prin: strănut, secreţii nazale abundente seroase, ulterior muco-purulente sau sanguinolente. Laringotraheita se manifestă prin voce răguşită şi tuse uscată, uneori lătrătoare (crup). Mucoasa bucală este edemată şi hiperemiată, limba saburală. Apare enantemul bucal caracteristic, reprezentat prin congestie sau hemoragii pe vălul palatin, peretele posterior al faringelui, gingivita eritematoasă cu depozit fin albui. Simptom patognomic al rujeolei (Belski-Filatov-Coplic), constă în prezenţa pe mucoasa obrajilor în dreptul ultimilor molari a unor formaţiuni izolate mici (cât bobul de griş) de culoare albă-gălbuie cu aureolă roşie. Acest simptom este prezent în 80-90% din cazuri, apare în a 2-a zi a bolii şi dispare după 24 de ore de la apariţia erupţiilor.
Perioada de stare, eruptivă, durează 3 zile. începe concomitent cu erupţia însoţită de recrudescenţa simptomelor generale. Febra care spre sfârşitul perioadei prodromale se reduce pentru câteva ore, creşte iarăşi până la 39-40°, simptomele catarale progresează.
- Erupţia în rujeola apare de obicei retroauricular, apoi pe frunte şi obraji, gât şi toracele superior în ziua a doua erupţia coboară pe trunchi, iar în a 3-a zi şi pe membre. Această extindere gradată a erupţiei descendent şi centrifug (craniocaudal) este distinctivă pentru rujeola. Erupţia este formată din macule - pete roşii de 2-3 mm în diametru, mai rar maculo-papule, cu margini accentuate, de regulă confluentă, lăsând pe alocuri porţiuni de piele sănătoasă, pielea capătă un aspect pătat. Ea poate fi uşor pruriginoasă. Către a 5 - 6-a zi a bolii erupţia devine mai pală în ordinea în care a apărut, lăsând o pigmentare brună (tegument "tigrant") care dispare după 4-5 zile printr-o descuamare fină furfuracee. Pot fi varietăţi ale erupţiei: cu mici vezicule miliare (morbilli vesiculoşii), mai reliefată (morbilli elevată). Alteori erupţia devine hemoragică, nu întotdeauna caracterizând formele severe. Ea poate deveni cianotică în complicaţiile pulmonare. Erupţia poate fi şi discretă, atipică în forme fruste sau mitigate, poate lipsi în forme mitigate (morbilli sine morbillis).

Perioada de convalescenţă, posteruptivă.
în rujeola necomplicată, concomitent cu pălirea şi dispariţia erupţiei, temperatura revine la normal, dispar semnele catarale, bolnavul îşi revine treptat în câteva zile.
Pe lângă forma tipică pot fi forme atipice:
forma frustă care evoluează cu intoxicaţie neînse¬mnată, temperatură subfebrilă, cu apariţia în a 2-3-a zi de boală a unui exantem atenuat şi discret urmat de o pigmentare neînsemnată;
forma mitigată (morbiloid) se înregistrează la copii cărora după a 3-4-a zi de contact li s-a administrat gamma-globulină sau plasmă. Diferă de forma tipică prin perioadele de incubaţie (21-28 zile) şi prodromală redusă (1-2 zile), temperatură subfebrilă, simptome catarale moderate. Simptomul Belski-Filatov-Coplic adesea lipseşte, erupţia e mai măruntă, redusă numeric, poate să apară iniţial pe trunchi, nu confluează, pigmentaţia este mai puţin pronunţată. Starea generală este bună Complicaţii nu apar. Imunitatea este durabilă.
forma hipertoxică se întâlneşte mai frecvent la copii mici, se manifestă prin hiperemie, cianoză, tahicardie, tahipnee, prostraţie, convulsii, insuficienţă circulatorie;
forma hemoragică începe brusc, brutal, cu febră (40-41°C), delir, convulsii, stupoare, dereglări respiratorii, erupţie hemoragică, epistaxis, melenă, conducând frecvent la deces prin instalarea SCID;
forma dispneică cu bronşită capilară (rujeola sufocantă) se întâlneşte foarte rar la copii cu imunodeficienţă. Este caracterizată prin debut brutal cu dispnee, tahipnee, tiraj, cianoză, fenomene fizicale respective obstruării bronhiilor şi bronşiolelor cu exsudat viscos, celule gigante. Erupţiile în aceste cazuri sunt puţine, cianotice. Evoluţie gravă adesea cu deces.

TRATAMENT
Bolnavii cu rujeola de obicei se tratează la domiciliu. Se spitalizează copiii cu forme severe, complicaţii, din familii material neasigurate, sugarii, copii din colectivităţi închise. Regimul la pat este indicat pentru toată perioada febrilă şi câteva zile după normalizarea temperaturii. Se recomandă efectuarea unei riguroase igiene a tegumentelor, mucoaselor bucale, ochilor cu soluţii respective. în perioada febrilă alimentaţia bolnavului include hrană lichidă (supe, piureuri, ceaiuri, sucuri de fructe, apă minerală), apoi dieta se completează treptat, fără restricţii.rujeola
Medicaţia simptomatică constă în administrarea de antipiretice, antihistamine, antitusive, expectorante, vitamine etc.
Tratamentul complicaţiilor. Bronhopneumonia se tratează cu antibiotice în funcţie de etiologia bacteriană şi sensibilitate, se aplică de asemenea tratamentul simptomatic şi de susţinere. Se prescrie cefalosporine, oxacilină, gentamicină, imunoterapie. Laringita stenozantă se tratează cu umidifterea aerului, comprese calde, antihistaminice în formele medii şi cu corticosteroizi în forme severe. în laringita secundară se vor administra antibiotice, aspirarea secreţiilor, oxigenoterapia, la necesitate - traheostomia.
Encefalita rujeolică se tratează cu antiedematoase cerebrale, glicocorticosteroizi 10-20 zile, sedative, anticonvulsivante, vitamine din complexul B şi trofice cerebrale, antihistaminice. Se face corecţia dezechilibrului hidro-electrolitic şi acidobazic, oxigenoterapia.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

24

Ar putea sa te intereseze:





Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017