...






                        

09:44

Scarlatina – cauza si tratamentul



Scarlatina este o boală infecţioasă acută endemo-epidemică, determinată de tipuri toxigene de streptococ beta-hemolitic din grupul A. caracterizată clinic prin angină, semne de intoxicaţie generală exantem urmat de descuamaţie.
ETlOLOGlE.
beta hernolitic, alfa hemolitici, gamma nehemolitici. In baza antigenilor polizaharidice specifice, streptococii beta-hemolitici sunt clasif. în mai multe grupe desemnate cu litere de la Ascarlatina până la H şi de la K până la T 19-20 grupuri Fiecare grup serologic poate fi divizat în serotipuri. lizotipuri, biotipuri. Streptococul beta-hemoiitic din grupul A este responsabil de majoritatea bolilor streptococice ale omului: angine, scarlatina, erizipel etc. Streptococul care produce scarlatina secretă, toxină eiitogenă (exotoxina Dic K) are putere invazivâ (prin hialuronidază) şi putere necrozantă (prin streptolizină şi dezoxiribonuclează)
Agentul scarlatinei. streptococus pyogenes, este un coc gram+, dispus în lanţuri, sensibil la dezinfectante uzuale şi numeroase antibiotice şi chimioterapice, inclusiv la penicilină.
Patogenie şi morfopatologie. Ca poartă de intrare mai frecvent servesc orofaringele. Aici streptococii beta-hemolitici se multiplică, elimină exotoxina eritrogenă şi determină local un proces inflamator: angina sau supuraţie, apoi difuzează în organism. Condiţional în patogenia scarlatinei se deosebesc 3 factori patogeni: toxic, infecţios şi alergic. Toxina eritrogenă difuzează în sânge acţionând în special asupra sistemului nervos central, vegeto-endocrin, cardiovascular, manifestându-se prin intoxicaţie generală, enantem, exantem, tulburări cardiovasculare şi digestive chiar din primele zile ale bolii.
Spre finele primelor 2 săpt. de boală organismul copilului produce antitoxine, astfel formându-se imunitatea antitoxică. în rezultatul circulaţiei în organism şi lizării agentului cauzal se formează diverse substanţe antihistaminice şi se modifică sensibilitatea organismului la proteinele celulei microbiene ce conduce la alergie infecţioasă mai pronunţată în a 2-a - 3-a săptămână a bolii care se manifestată prin febricule alergice, erupţii, pseudorecidive, artralgii, limfadenită, nefrită etc.
Factorul septic apare simultan sau la câteva zile de la sindromul toxic, fiind cauzat de pătrunderea streptococului în sânge şi în ţesuturi determinând diverse complicaţii septice (angină ulceronecrotică, limfadenită, otită, mastoidită, septicemie, septicopiemie ce se pot instala în perioada de stare a bolii sau în a 2-3 săptămână.
La poarta de intrare are loc descuamarea epiteliului, necroza şi necrobioza amigdalelor. In ganglionii limfatici periferici se înregistrează necroză, edem. Pentru scarlatina toxică sunt caracteristice următoarele semne: catar extins al mucoaselor orofaringiene şi esofagului, necroză superficială a epiteliului, leziuni moderate în ganglionii periferici, miocardită, hepatită, nefrită toxică etc. In formele septice şi toxico-septice apar ulceraţii şi necroze ale amigdalelor, otomastoidite, bronhopneumonii, empiem, peritonită etc.

TRATAMENT. în cazul formelor uşoare şi a condiţiilor de izolare favorabile copiii cu scarlatina pot fi trataţi la domiciliu. Se spitalizează copiii: cu forme severe ale bolii; cu complicaţii; din colectivităţi închise, familii numeroase, care locuiesc în cămine. Spitalizarea şi izolarea bolnavilor se face pentru 7-10 zile, însă controlul clinic şi de laborator durează până la 21-22 zile de la debutul bolii pentru a preveni sau surprinde la timp apariţia complicaţiilor alergice (renale sau reumatismale). Izolarea individuală este necesară în scopul evitării infecţiilor încrucişate. In spitale nu se internează în acelaşi salon bolnavii noi şi cei convalescenţi.scarlatina-la-copii
Tratamentul se efectuează în scopul suprimării germenului cauzal, în formele toxice şi neutralizării toxinei. Tratamentul antimicrobian se face cu penicilină, antibioticul de elecţie Penicilina-G se administrează în doze adecvat formei clinice 50 - 100.000 U/kg în 24 de ore în formele uşoare şi medii şi 200.000 U/kg/24 de ore la început i/m sau i/v, iar peste 3-4 zile per os în formele severe. Durata terapiei este de 7-10 zile. Eritromicina substituie penicilina numai în cazurile când pacientul nu tolerează penicilina sau în cazul în care scarlatina este produsă de tulpini de streptococ rezistente la penicilină. Doza eritromicinei este de 20-30mg/kg/24 ore, durata fiind de 10 zile. Aceleaşi indicaţii au şi vancomicina, cefalosporineie, rifamicina.
In cazuri de strictă necesitate (antipiretice, analgezice, vitamine). Gargara repetată cu ceaiuri de muşeţel este binevenită ca şi aplicarea de comprese în adenopatii cervicale sau submaxilare.
In formele toxice se administrează perfuzie endovenoasă, prednisolon (1-2 mg/kg/24 de ore, vitamine C, K, cardiotonice ^glicozide cardiace) şi cardiotrofice (riboxină, cocarboxilază, ATF etc).
Informele septice şi toxico-septice antibioticoterapia se face cu doze mari de penicilină G şi durează 2-4 săptămâni, asociată eventual cu terapia patogenetică, simptomatică şi igienodietetică respectivă, se tratează de asemenea complicaţiile respective.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

41

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017