...






                        

19:05

Scolioza idiopatica. Simptomatica. Diagnostic. Principii de profilaxie si tratament



Ideopatice a.infantile (vârsta 0-3 ani):progresive;staţionare.b.juvenile (3-10 ani);c.ale adolescenţilor (10-18 ani);d.la maturi (după 18 ani).

Cauza apariţiei scoliozelor ideopatice la momentul actual nu este cla­ră, din care motiv tratamentul acestei patologii complexe constituie una din problemele medicinei moderne.Cercetările în domeniu, din ultimii ani, acordă prioritate teoriilor ere­ditare de dezvoltare a scoliozei ideopatice: multifactorială (Wise şi coauto­rii, 1998 - au efectuat cercetări asupra identificării genei răspunzătoare de dezvoltarea scoliozei ideopatice, care este situată în matrixul intracclular, în componenţa elastinei, colagenului şi fibrolinei);autosomal dominantă (Bell, Teebi, 1995; Miller, 1996) şi modelul majorgenic de transmitere genetică cu penetrare genotipică incompletă (Ai<ccnoBHq, 1988, Bonaiti, 1996).

  1. Savastik (2000) consideră ca motivul apariţiei scoliozei ideopatice este disfuncţia sistemului nervos vegetativ simpatic, în urma căreia se dez­voltă hiperemia hemitoracelui stâng, ca rezultat al intensificării circulaţiei sanguine unilaterale a coastelor, care cresc intensiv, asimetric, cu dereglări grave în dezvoltarea coloanei vertebrale şi toracelui. Autorul propune tratamentul scoliozei ideopatice prin rezecţii costale unilaterale şi alungirca coastelor contralateral. Intervenţia sa a fost aprobată experimental şi în clinică, iar autorul o consideră argumentată patogenetic.

H.A. Moboiobhh (1994) consideră drept cauză a apariţiei scoliozelor ideopatice dereglarea creşterii primare vertebrale în alianţă strânsă cu de­reglările staticodinamice funcţionale.

  1. JJynvm (1993) este de părerea că momentul declanşator în dez­voltarea scoliozelor ideopatice este dereglarea statutului hormo-nilor os-teotropi (calcitonina, somatotropina, cortizolul şi paratirina). Examinând copiii cu scolioză ideopatică, savantul a constatat o creştere pronunţată a diformităţii scoliotice la concentraţii înalte ale calcitoninei şi somato-tropinei (hormoni ce asigură efectul de „plus ţesut-osos"), iar la grupa de pacienţi cu concentraţie înaltă a hormo-nilor cu efect „minus ţesut-osos" (cortizol şi paratirina) scolioza a avut o evoluţie lentă, fără progresare, în unele cazuri depistându-sc regresul deformaţiei scoliotice.

In patogeneza scoliozei un rol important le revine proceselor neurodi-strofice în ţesuturile osos şi cartilaginos ale coloanei vertebrale, cu schimbări în aparatul musculo-ligamentar, cu dereglări statico-dinamice şi deformatia coloanei vertebrale în plan sagital. în timpul creşterii deformaţiei vertebrale, în regiunea toracală se asociază torsia vertebrală cu deformatia discurilor intervertebrali, deformarea cuneiformă a corpurilor vertebrali, mărirea lor-dozei lombare, rotaţia sacrului şi deformarea bazinului în cazuri avansate.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

53

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017