Sindromul de distensie alveolară (emfizemul pulmonar) - EP este o stare patologică ireversibilă, caracterizată prin:
Anatomic:
- Creşterea peste normal a spaţiilor aeriene situate distal de bronhiolele terminale
- Dilatarea şi/sau distrugerea pereţilor alveolari
- Pierderea elasticităţii pulmonare
- Creşterea peste normal a spaţiilor aeriene situate distal de bronhiolele terminale
Funcţional :
- creşterea volumului pulmonar rezidual
Clinic :
Etiologia EP:
În unele cazuri etiologia este evidentă:
- După eforturi fizice intense şi prelungite poate apare emfizem acut
- Obstacole la nivelul arborelui traheo-bronşic pot produce secundar emfizem obstructiv
Cauzele pot fi de origine exogenă sau endogenă.
Printre factorii etiologici se numără:
- Fumatul
- Poluarea atmosferică
- Infecţiile pulmonare
- Predispoziţie familială
- Mecanisme imunologice
Emfizemul obstructiv
Apare cel mai frecvent la indivizii de peste 50 ani. Cauza este –obstrucţia bronşică;
Emfizemul obstructiv difuz frecvent însoţeşte bronşita cronică obstructivă.
Clinic se caracterizează prin debut insidios.
Tabloul clinic în sindromul de emfizem pulmonar
Principalele simptome sunt:
-Dispneea
-Tusea
Dispneea
- Dispneea este simptomul dominant şi cel mai constant
- Apare iniţial la efort, apoi se accentuiază, devenind severă, permanentă, exacerbată de episoadele de infecţie bronşică
- Dispneea este de tip expirator
Tusea
- Precede dispneea cu ani de zile
- Poate fi productivă (deoarece se asociază şi bronşita cronică), dar poate fi şi neproductivă
- Este declanşată de contactul cu aerul rece, fum, pulbere
Examenul fizic în sindromul de emfizem pulmonar
- Cianoză difuză (în EP obstructiv)
- Turgescenţa venelor jugulare
- Inspecţia – torace emfizematos sub formă de butoi: spaţii intercostale lărgite, coaste orizontalizate, unghi epigastral obtuz; fosele supraclaviculare vor fi şterse sau bombate,
- “Scurtarea” gîtului datorită ascensiunii sternului şi claviculelor;
- Palparea – cutia toracică rigidă; diminuarea freamătului vocal
- Percuţia comparativă – hipersonoritate pulmonară (sunet de cutie) ;
- la percuţia topografică: mărirea în dimensiuni a pulmonilor, coborîrea limitelor inferioare şi mobilitatea scăzută a lor; ridicarea limitelor superioare ; lărgirea cîmpurilor Kroning
- Auscultaţia - murmurul vezicular va fi diminuat; expirul prelungit; pot fi prezente raluri sibilante (mai rar ronflante) răspîndite difuz.
Examenul radiologic în EP obstructiv
- Toracele este cu diametre crescute, coaste orizontalizate, diafragmul coborît, hipertransparenţă pulmonară şi hiluri accentuate
Probe funcţionale respiratorii în EP obstructiv
- Volum rezidual crescut
- VEMS – scăzut
- Indicele Tiffeneau scăzut (sub 50%)
- CVP scăzută
ECG în emfizem pulmonar obstructiv
- Unda P “pulmonale”
- Semnele de hipertrofie a ventricolului drept
EcoCG
- creşterea presiunii în artera pulmonară
Complicaţiile EP obstructiv
- Pneumotorax spontan
- Cord pulmonar cronic
- Acidoză respiratorie – manifestată clinic prin dispnee, tahicardie, tendinţă la colaps, tulburări psihice, contracţii musculare, hiporeflexie, uneori comă.
Emfizemul circumscris (bulos)
- Este o formă localizată de emfizem; este localizat la un lob, segment sau subsegment.
- Se datorează unor obstrucţii bronşice localizate (inflamaţie, tumoare, corp străin). Este caracterizat prin prezenţa în plămînî a unor bule mai mari sau mai mici, care apar prin supradistensia şi ruperea pereţilor alveolari, aerul acumulîndu-se în exces în anumite alveole.
Complicaţii:
- Suprainfectarea bulelor de emfizem
- Compresii pe parenchimul pulmonar de vecinătate
Emfizemul neobstructiv
Poate fi
- Compensator
- Senil (scleroatrofic)
- Emfizem ce coexistă cu deformări toracice
EP neobstructiv compensator (vicar)
- este caracterizat prin hiperdistensie alveolară compensatorie unor leziuni pulmonare, distrucţie sau rezecţie a unor mase de parenchim pulmonar
- el constă în distensia tuturor cavităţilor alveolare disponibile
EP senil (scleroatrofic)
- Reprezintă un proces “fiziologic” de involuţie, nu prezintă acuze subiective; diagnosticul se stabileşte la examenul fizic.
- Plămînul vîrstnicului are un grad de atrofie difuză; el conţine o cantitate mai mare de aer decît cel al tînărului, datorită reducerii elasticităţii cutiei toracice prin:
- Calcificarea cartilagelor costale
- Cifoza toracică
- Rigiditatea articulaţiilor costovertebrale
- Hipotonia şi atrofia musculaturii toracice
- Reducerea elasticităţii pulmonare prin alterarea ţesutului elastic.
În aşa situaţie ventilaţia pulmonară este redusă, fără să existe obstrucţie. |