...






                        

09:54

Sindromul de hipercalciemie



Este o anomalie destul de rar întâlnită cu o incidenţă anuală de circa 500 cazuri noi pe an. Cauzele dominante sunt hiperpartiroidia primară  55%, şi patologia neoplasică 30 %. Alte cauze multiple constituie circa 15%.

Confirmarea acestui diagnostic este foarte simplă şi constă în determinarea repetată a concentraţiei de ca în sânge. Diagnosticul etiologic se bazează pe un anamnestic deseori îndelungat cu o serie de elemente paraclinice puţin sensibile şi puţin specifice.

 

Diagnostic

Simptomatologia clinică a hipercalcemiei

Semnele clinice sunt puţin specifice şi diagnosticul este stabilit doar în cazul asocieirii simptomaticii cu valori majorate ale Ca peste 3,0 mmol/l.

Semnele clinice generale ale hipercalcemiei:

  • Semne generale – astenie generală şi musculară

  • Semne renale – poliurie şi polidipsie, litiază renală, recidivantă şi bilaterală

  • Semne digestive – anorexie, constipaţii, nausee, voe

  • Semne neuropsihice – apatie, somnolenţă, alterarea cunoştinţei – confuzii, psihoză, coma

  • Semne cardiovasculare – hipertensiune, scurtare QT la ECG

 

Majoritatea hipercalcemiilor moderate Ca 2,63 – 3,0 mmol/l, sunt asimptomatice. Diagnosticarea hipercalcemiilor în 40 % este ocazională, la dozările întâmplătoare de Ca.

 

Diagnostic biologic

  1. Dozarea Ca total

  2. Concentraţia calciului normală 2,38 ± 0,08 mmol/l

  3. limita superioară de la care este definită hipercalcemia este de 2,63 mmol/l

  4. Este posibil de apreciat şi concentraţia Ca ionizant, valoarea normală a căruia la adulţi variază între 1,15 – 1,35 mmol/l. În cazul hipercalcemiei valoarea Ca ioizant va fi mai mare de 1,4 mmol/l.

 

De regulă Ca ionizat reprezintă 50% din valoarea Ca total.

Unele situaţii pot modifica concentraţia de ca ionizat:

  • Acidoza – creşte proprorţia de Ca ionizat prin raportul la calciul total, în alcaloză – diminuază;

  • Hiperproteidemia creşte concentraţia Ca total dar reduce respectiv ca ionizat, hipoproteidemia este invers. Exemplu. Scăderea albuminei cu 10g/l, determină o scădere cu 0,2 mmol/l a Ca total comparativ cu situaţia reală. Astfel dacă la un pacient la care cantitatea albuminei este cu 20g/l mai joasă ca norma, şi ca total este de 2,0mmol/l, atunci se poate afirma că valoarea corectă a ca total la el este de 2,4 mmol/l.

  • Creşterea fosforului sau de sulfaţi serici diminuază calciul ionizat şi creşte proporţia ca complex.

 

Patogenie

Hipercalcemia este datorată dereglării aportului sau eliminării Ca din organism:

  1. Creşterea proceselor de osteoliză – reprezintă patogenia majoritară a hipercalcemiilor.

  1. Reducerea excreţiei renale a Ca

Poate fi determinată în urmă scăderii volumului de sâânge circulant sau a  în urma tratamentului cu diuretice tiazidice. Insificienţa renală poate teoretic determina hipercalcemia, dar IR organică ese foarte frecvent asociată cu o proteinurie şi deci şi cu o pierdere urinară de Ca, de asemenea şi cu u defect de sinteză a metabolitului activ al vitamiei D şi de aceea este foarte rar când IR organică determină hipercalcemie.

  1. Creşterea absorbţiei intestinale de Ca

Se poate determina fie aportul excesiv de Ca (foarte rar alimentar, mai des iatrogen), fie excesul metaboliţilor circulanţi activi ai vitaminei D (aport iatrogen sau producere anormală de un ţesut patologic).

 

Diagnostic etiologic

Etiologia hipercalcemiilor:

  1. Hiperparatiroidie 55%

  2. Neoplasme 30%

  3. Alte cauze 15%

  • Granulomatoza

  • Iatrogene

  • Imobilizarea

  • Endocrinopatii

  • Hipercalcemia cu hipocalciurie familială

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

117

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017