...






                        

20:08

Sindromul de ischemie ale arterelor periferice



Cauzele sindromului de ischemie acuta periferica sunt :Traumatismele arteriale;Emboliile arteriale;Trombozele arteriale arteriale acute;Degeraturile;Trombozele venoase masive (phlegmasia coerulea dolens) insotite de ischemie acuta.

Gravitatea ischemiei acute este determinata de o multitudine de factori:

Intinderea mare a leziunilor arteriale obstructive care cuprind numeroase colaterale;

Localizarea leziunilor la bifurcatie mari sau pe artere cu circulatie colaterala precar reprezentata (axilara, poplitea);

Din punct de vedere etiologic sunt mai grave ischemiile acute de cauza traumatica si cele produse prin tromboza arteriala extensiva in arteriopatiile aterosclerotice;

Starea sistemului arterial inalte de producerea accidentului acut (gravitatea mare in conditiile unui ax arterial aterosclerotic),

Starea de soc la politraumatizati agraveaza prognosticul sindromului de ischemie acuta;

Timpul scurt de la debut la instituirea masurilor terapeutice cunoscut fiind faptul ca dupa 6-8 ore leziunile ischemice devin ireversibile);Ateroscleroza-boala-coronariana

In teritoriul aflat in ischemie exista doi factori de agravare a starii circulatorii: spasmul arterial si tromboza secundara.

Dintre cauzele enumerate mai sus, primele trei sunt cele mai frecvente si vor fi discutate mai detaliat.

Traum arteriale. Traumatismele arteriale cuprind trei categorii de leziuni anatomo-clinice: contuzii, plagi si sectiuni

Contuzia arteriala este o leziune care afecteaza partial structurile peretelui arterial, lasand integra morfologia arterei. Stratul cel mai sensibil este endartera. Solutia de continuitate este circumferentiala (partiala sau totala). In formele mai severe sunt afectate atat endartera cat si media, care se retracta (artera ai aspectul de clepsidra).

Plaga arteriala are forme, orientari si intinderi diferite (liniara, transversala, oblica, stelata, neregulata). Foarte grave sunt plagile zdrobite ale peretelui arterial.

Sectiunea sau intreruperea arteriala reprezinta intreruperea tuturor straturilor parietale astfel incat cele doua capete se separa si din cauza retractiei se departeaza unul de altul.

Evolutia leziunilor traumatice este agravata de supraadaugarea spasmului arterial si a trombozei secundare. Leziunile arteriale se asociaza frecvent cu leziuni venoase osteoarticulare, nervoase, musculare.

Emboliile arteriale. Embolia arteriala reprezinta oprirea brusca si completa a fluxului arterial intr-un anumit teritoriu. Ea reprezinta o mare urgenta.

In cadrul sindromului de ischemie acuta ea prezinta particularitati diagnostice si terapeutice.

Cauzele emboliilor arteriale sunt multiple:

Embolia de origine cardiaca. Fibrilatia atriala este elementul cel mai des intalnit in etiologia emboliilor arteriale. Fibrilatia atriala apare la doua mari categorii de bolnavi cardiaci: valvulopati si coronarieni.

Dintre valvulopatiile cu fibrilatie atriala, leziunile mitralei (mai ales stenoza) sunt cauza cea mai frecventa de embolii. Mai rar sunt implicate valvulopatiile

Tromboza arteriala acuta. Tromboza arteriala acuta isi are originea la nivelul unei placi ateromatoase, in traumatismele arteriale sau in alte stari patologice.

In ateromatoza periferica In traumatismele arteriale, in producerea ischemiei acute intervin alaturi de leziunea organica posttraumatica, spasmul arterial si tromboza intravasculara.

Tromboza arteriala acuta  apare ca o complicatie in afectiuni care presupun o leziune a intimei arteriale: trombangeita obliteranta juvenila, periarterita nodoasa, policitemia vera, lupusul eritematos, sclerodermia.

Ea poate aparea insa si in cazul cu intima arteriala integra:

Sindrom de hipercoagulabilitate sangvina prin: stari de deshidratare, anemie, hipotensiune, staza, medicatia anticoagulanta incorect condusa;

Aneurismele desicante;

Boli infectioase;

Neoplasme;

Unele interventii chirurgicale, cum ar fi simpatectomia lombara, pot genera “ischemii paradoxale”; interventiile vasculare restauratoare (trombendarterectomia, grefa arteriala) sunt cauze frecvente de tromboza arteriala acuta.

Fiziopatologie. In sindromul de ischemie acuta severa cu necroza ischemica se produc modificari biochimice, structurale si functionale, atat pe plan local cat si pe plan general. Ele evolueaza schematic in trei faze: initiala, de agravare si de alterare tisulara ireversibila.

In prima faza nu exista leziuni tisulare definitive, de aceea interventia terapeutica medico-chirurgicala in aceasta faza poate fi urmata de indepartarea evolutiei catre necroza.

In faza a doua leziunile sunt relativ avansate, dar cu un important grad de reversibilitate prin tratament.

In a treia faza leziunile sunt ireversibile. In aceasta faza orice interventie terapeutica care ar duce la restabilirea fluxului sangvin in extremitatea mortificata are efecte opuse celor scontate, punand in circulatie produse de dezintegrare tisulara care induc acidoza metabolica mortala.

sistem circulatorTablou clinic. Ischemia acuta poate fi severa sau moderata. Diagnosticul este usor de pus in cazurile severe, in care sunt suficiente simptoamele si semnele clinice si mai dificil in formele moderate in care explorarea paraclinica devine absolut necesara.

Ischemia acuta severa.

Evolueaza schematic in trei faze: faza initiala, faza de agravare si faza de leziuni tisulare ireversibile.

Faza initiala. Simptomatologia poate fi de la inceput dramatica sau se poate constitui mai lent in cateva ore. Semnele clinice dominante ale acestei faze sunt urmatoarele:

Durerea reprezinta simptomul subiectiv major atat in embolia cat si in tromboza arteriala acuta. Este de regula violenta si progresiva. In embolie, in aproximativ jumatate din cazuri durerea se instaleaza brusc, este atroce, violenta si domina initial tabloul clinic. In restul cazurilor ea se instaleaza progresiv, extinzandu –se distal si proximal de locul de fixare al embolului. Exista si forme atipice de durere: durerea progresiva care atinge maximum de intensitate abia dupa cateva ore; durerea mai mult  cu caracter de amorteala, furnicatur, senzatie de racire a extremitatii, durerea discreta sub forma de crampa simpla sau de claudicatie intermitenta.

In tromboza acuta durerea are un caracter mai putin dramatic decat in embolie, dar este intensa si progresiva, fiind precedata cateva ore de furnicaturi si senzatie de amorteala. Cand tromboza a obliterat complet artera, durerea echivaleaza ca intensitatea cu cea din embolie.

In general este de retinut ca durerea este simptomul inaugural numai in aproximativ 60% din ocluziile arteriale acute tromboembolice. Ea se accentueaza net la palparea maselor musculare, nu se amelioreaza prin imobilizare si nu cedeaza decat in mica masura la medicatia antalgica.

Impotenta functionala  a membrului aflat in ischemie insoteste durerea. Ea este totala, pacientul neputand merge sau folosi membrul afectat.

Paloarea si racirea tegumentelor  sunt intondeauna prezente si caracteristice ischemiei acute severe. Se produce mai intai o paloare intensa a tegumentelor regiunii distale care are aspect ceros, de fildes de hirtie. Paloarea se instaleaza o data cu durerea si este insotita de scaderea progresiva a temperaturii tegumentelor din zona interesata.

Modificarile desenului venos. Reteaua venoasa subcutanata dispare aproape complet. Uneori traiectul venelor superficiale apare ca niste santuri goale, intoarcerea venoasa facandu-se prin axele profunde.

Absenta pulsului la palparea arterelor in aval de obstacol si prezenta lui in amonte constituie unul dintre cele mai valoroase semne  clinice obiectiv pentru recunoasterea sindromului ischemic si pentru aprecierea intinderii topografice a arterei aflate in ischemie. Exista situatii (edem, deformari traumatice ale regiunii examinate) cand examinarrea pulsului poate fi dificila.

Anestezia distala are semnificatie de gravitate. In ischemia acuta severa ea incepe la 15-20 minute de la intreruperea circulatiei, sub forma de: parestezii, furnicaturi, senzatie de amorteala. La examenul obiectiv se constata pierderea sensibilitatii superficiale cu pastrarea celei profunde. In formele foarte severe se produce pierderea completa a sensibilitatii tactice (anestezia ischemica). Primele afectate sunt  segmentale distale, unde ischemia este mai severa.

Paralizia segmentelor  distale  are semnificatie de gravitate deosebita. Se constata: abolierea motilitatii voluntare, contractura sau flasciditate musculara. Starea generala a bolnavului este alterata, acesta prezentand stare de torpoare sau de soc.

Faza de agravare – corespunde perioadei de extindere a trombozei secundare. Paloarea este inlocuita treptat prin cianoza, mai intai sub forma de zone neprecis conturate, apoi zonele apar precis conturate sau cianoza se generalizeaza. Ea se insoteste de edem care se accentueaza progresiv. Gamba are un aspect edematiat, cu fasciile musculare sub tensiune. Tromboza secundara care a cuprins reteaua vasculara distala face imposibila recuperarea membrului aflat in ischemie, chiar in conditiile unei corecte restabiliri a fluxului arterial.

Faza leziunilor ireversibile – nu mai are valoare diagnostica. Cianoza devine extrema, virand catre culoarea brun-negricioasa caracteristica gangrenei. Uneori gangrema ia un aspect “umed”, cu flictene cutanate, edem important, masele musculare sunt lichefiate. Se impune de maxima urgenta amputatia.

Ischemia acuta moderata. Tabloul clinic este mai putin dramatic. Semnele clinice sunt mai putin evidente. Cianoza lipseste sau este moderata si fugara. Absenta pulsului este unul din elementele principale de diagnostic; ceea ce  diferentiaza ischemia acuta moderata de cea severa este absenta anesteziei cutanate si a paraliziei din segmentele distale.

Diagnostic paraclinic. In general, urgenta cu care trebuie instituit tratamentul lasa putin loc pentru explorari paraclinice. O problema particulara o reprezinta arteriografia.

Arteriografia evidentiaza: leziunea vasculara, localizarea ei topografica, starea axului arterial principal din amonte sau/si din avalul obstructiei, starea circulatiei colaterale.

Data fiind necesitatea instituirii de urgenta a terapiei medico-chirurgicale, arteriografia nu este intotdeauna realizabila.

In conditiile ischemiei acute severe se impune interventia chirurgicala de restabilire a fluxului arterial. Amanarea acesteia, sub pretextul imposibilitatii efectuarii arteriografiei, este nejustificata.

Diagnosticul etiologic si topografic. Pentru ischemia acuta prin embolie pledeaza: debutul brusc, descoperirea unei afectiuni emboligene si mai ales a unei cardiopatii stangi cu fibrilatie atriala, evolutia deseori benigna. Arteriografia este examenul decisiv in diagnosticul diferential, ea precizand totodata daca embolia s-a instalat pe o artera sanatoasa sau pe una patologica.

leziunea la nivelul arterei iliace provoaca semne de ischemie acuta pana la ligamentul inghinal;

leziunea la nivelul arterei femurale provoaca semne pana la ? coapsei;

leziunea arterei poplitee determina semne de la ? gambei in jos.

Diagnostic diferential se face cu afectiuni care au simptomatologie asemanatoare.

Tromboza venoasa acuta la debut cu spasm arterial si durere intensa se poate confunda cu ischemia acuta; are insa o evolutie anterioara cunoscuta.

Spasmul arterial ca urmare a unor intoxicatii (arsen, ergotamina), artrite sau neuropatii periferice (sciatica), insotit de durere mai putin violenta, dureaza putin si se asociaza cu hiperhidroza care lipseste in cazul obstructiei.

Tratamentul sindromului de ischemie acuta periferica este complex si vizeaza atat fenomenele locale cat si rasunetul lor general ( in special functiile cardiaca si renala). El trebuie instituit de maxima urgenta, tinand seama de faptul ca in numai 6-8 ore apar leziuni ischemice ireversibile.

Tratamentul este medical si chirurgical. Tratamentul medical consta in Suprimarea durerii se face prin administrare de antialgice majore din grupa opiaceelor (Mialgin, Morfina) in doze fractionate de cate 10 mg. In cazurile simple se poate incerca Algocalminul 3-4 fiole pe zi si Clordelazin 25 mg intramuscular, de 3-4 ori in 24 de ore. Administrarea vitaminelor din grupa B este utila in prevenirea neuropatiei periferice de origine ischemica.singe

Inlaturarea spasmului si favorizarea circulatiei colaterale se realizeaza cu ajutorul medicatiei vasodialatatoare care va fi administrata parenteral.. eficacitatea vasodilatatoarelor administrate intraarterial este mult mai mare decat in cazul administrarii intravenoase. In mod curent se folosesc:

Papaverina in injectii intravenos in doze de 40 mg (1 fiola) la fiecare 4-6 ore

-Xilina se administreaza 200 – 400 mg (20-40 ml din solutia 1%) in perfuzie intravenoasa in ritm de 2 mg/min; se poate folosi si in infiltratii periarteriale sau lombare.

tratament anticoagulant, antiagresant si trombolitic.

.Dextranii cu masa moleculara mica (Dextran 40 sau Rheomacrodex), avand actiune antiagreganta plachetara, sunt indicati in special in trombozele arteriale acute.

Reechilibrarea volemica, ionica si acido-bazica  este obligatorie pentru asigurarea unui volum circulant, a unei T.A. corespunzatoare, ca si a unei diureze eficiente si a unor valori normale a ionilor plasmatici. Se administreaza sange (in caz de hemoragii), ser glucozat sau clorurat. Hiperpotasemia poate impune dializa renala. Acidoza metabolica (in cazul ischemiilor acute tratate tardiv) se corecteaza cu ser bicarbonat sau THAM.

Tratamentul afectiunilor cardiace urmareste sa restabileasca o TA eficace, stiut fiind faptul ca o hemodinamica cardiaca insuficienta favorizeaza tromboza extensiva, care la randul ei compromite rezultatul operatiei de dezorbstructie.

In absenta acestora (dincolo de 6+8 ore) se impune explorarea chirurgicala pentru restabilirea fluxului arterial.

Tratamentul chirurgical trebuie Embolelctomia (tratament de electie in ocluziile embolice) consta in expragerea embolului inainte de a adera la peretii arterei. Ea se face direct, prin arteriotomie la locul obstructiei, sau indirect, prin abordarea arterei la alt nivel si extragerea embolului cu ajutorul unei sonde Fogarty.

In ocluziile trombotice se folosesc tehnici diferite in raport cu artera interesata. Detrombozarea se asociaza cu: petecul venos, inlocuirea arterei cu un autotransplant venos sau o proteza de dacron. Pontajul arterial (by-pass) realizeaza o comunicare intre portiunea permiabila de deasupra si cea de sub obstacol, a trunchiului arterial, folosind materiale biologice sau proteze artificiale.

Amputatia, ca ultim gest terapeutic, se indica in cazurile avansate cu tulburari metabolice si locale grave. Ea se executa in tesut vascularizat pentru asigurarea unui bont de calitate care sa poata fi protezat ulterior.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

103

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017