...




                        

14:24

Sindromul hiperprolactinic



Sindromul hiperprolactinic întruneşte patologiile din afara perioadei de sarcină şi alăptare, caracterizate de creşterea evidentă a PRL, lactaţie persistentă şi, în majoritatea cazurilor, dismenoree. Sinonime- sindromul galactoree-amenoree, sindromul lactaţiei persistente cu dismenoree, sindromul Chiari-Frommel, prolactinom. Scurt istoric. Sindromul hiperprolactinic a fost definit pentru prima dată de către Hipocrate din Cos, în cartea "Aforisme - V", aforismul 39

"Dacă la o femeie care nici însărcinată nu e şi nici nu a născut, apare lactaţie, atunci menstrele ei pot înceta".

 

In 1855 Chiari, iar peste câţiva ani şi Frommel, au descris pentru prima dată sindromul gaiactoree-amenoree

postpartum cu tulburări psihotice şi malnutriţie. în 1932 Argonz del Castilio a descris sindromul la femei care nu au fost însărcinate, dar cu gonadotrofine absente şi estrogeni scăzuţi. În 1954 Forbbest şi Albright descriu prolactinomul cu lactoree-amenoree.

Frecvenţa. 0,1 - 0,2% dintre femei suferă de prolactinom. La bărbaţi apare de 3 - 4 ori mai rar. Peste 40%

dintre adenoamele hipofizare sunt prolactinoame. Sindromul hiperprolactinic e prezent la 2 - 3% dintre femei.

 

Cauzele hiperprolactinemiilor patologice

Afecţiuni hipotalamice:

- procese infiltrative - histiocitoza X, sarcoidoză;

- boli inflamatorii - encefalite;

- rumori primare (craniofaringiom, meningiom, astrocitom, tuberculom, pinealom) şi secundare

- traumatisme craniocerebrale;

- afecţiuni vasculare: infarctizări, embolisme;

- postiradiere.

  1. Leziuni ale tijei hipotalamohipofizare:

- secţiuni (chirurgicale, traumatice);

- compresiuni exercitate de tumori ale regiunii hipotalamo-hipofizare;

- afecţiuni vasculare.

III. Leziuni hipofizare:

- tumori hipofizare hipersecretante de prolactină (micro- sau macroadenoame);

- tumori mixte (secretante de prolactină şi ACTH, rareori de GH şi TSH);

- hiperplazia celulelor lactotrofe (în afara sarcinii);

- şa turcească vidă.

  1. Medicamentoase:

- psihotrope (fenotiazine - clorpromazină, butirofenone, surpiride, pimozine);

- antihipertensive (rezerpina, alfa-metildopd);

- antiemetice (metaclopramide, dorperidon);

- antihistaminice - blocanţi-H2 receptori (cimetidin);

- opiacee şi opioide (morfină, metadonă);

- hormoni {estrogeni, contraceptive orale, TRH);

- inhibitori de monoaminoxidaze;

- digitale, amfetamine, vit D, izoniazidă.

  1. Producţie ectopică de prolactină:

- neoplasm renal;

- neoplasm bronhogenic;

- tumori ale tractului digestiv.

  1. Boli endocrine:

- hipotiroidism primar;

- boala Addison;

- carcinomul adrenal feminizant;

- carcinomul testicular;

- sindromul ovarelor polichistice;

- pubertatea precoce;

- sindromul olfactogenital;

- hipoglicemia.

VII. Boli cronice:

- insuficienţa renală cronică;

- insuficienţa hepatică.

VIII. Leziuni iritative ale peretelui toracic:

- inflamaţii, mastite, herpes Zoster, pleurezie;

- traumatisme, stimulare mecanică a sânilor, mamelonului;

- arsuri.

  1. Prin mecanism neuroendocrin:

- efort fizic;

- stres prelungit;

- leziuni vaginale, uterine, sterilet.

  1. Hiperprolactinemie idiopatică:

- fără modificări organice, uneori cu hipercalciemie.

 

Patogenie

Hiperprolactinemiile funcţionale de lungă durată (luni, ani) deseori conduc la scăderea sintezei de prolactostatină şi/sau la creşterea prolac-toliberinei - motiv de hiperplazie lactotrofă şi formare de micro- sau macroadenom hipofizar. Unii autori afirmă că microadenomul este un adenom aparte prin complexul enzimatic diferit de cel al macroadenomului, este mai rezistent la tratament şi nu e un pro- sau macroprolactinom. La nivel hipotalamic, are loc alterarea eliberării pulsatile de GH-RH, determinînd hipogonadism hipogonadotrop. La nivel supraşelar - îngustarea câmpului vizual, anosmie, diabet insipid, hipertensiune intracraniană. La nivel hipofizar - scade secreţia pulsatilă de LH şi FSH şi peack-ul preovulator de LH, determinând amenoree, anovulaţie, sterilitate (hipogonadism secundar). Uneori, ca urmare a compresiunii, scade nivelul seric de TSH, ACTH,

generînd insuficienţa secundară tiroidiană şi corticosuprarenală cu simptomatologiacorespunzătoare.

La nivel corticosuprarenal poate devia steroidogeneza spre formare de androgeni şi generare de hirsutism. La nivel gonadic - inhibă feed-back-ul pozitiv estrogenic şi steroido­geneza la femeie, scade testosteronul, spermatogeneza la bărbat (scade libidoul, potenţa, induce infertilitate).

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

98

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017