...






                        

16:14

Sindromul ulcerului peptic (boala ulceroasă)



Boala ulceroasă este o afecţiune cronic-recidivantă a întregului organism, particularităţile caracteristice ale căreia sunt puscurile sezoniere, însoţite de apariţia ulcerului pe pertele stomacului sau duodenului.

Etiopatogenie. Etiologia bolii ulceroase (ulcerului peptic) este incertă, fiind o afecţiune plurietiologică şi monopatogenică.

Factorii etiopatogenici cei mai importanţi sunt: factorii psihoemotivi, alimentari, toxici, meteorologici, infecţioşi (în 80-90% - Helicobacter pilori), terapeutici (salicilaţi şi alte antiinflamatoare nesteroidene), ereditări şi a.

Patogenia bolii ulceroase se explică prin mai multe teorii: inflamatorie, vasculară Wirchow, mecanică; peptică, deficitul nutriţional, refluxul biliar, alergie, cu includerea factorilor agresivi: a) refluxul duodeno-gastric.

Defectul ulceros poate fi situat  în stomac (mai frecvent pe curbura mică), în duoden (în bulb), în pilor, post bulbar sau extrabulbar.enterocolita

Tabloul clinic al bolii ulceroase variază în dependenţă  vârstă, sex, starea generală a bolnavului, de localizarea ulcerului şi de prezenţa complicaţiilor etc.

Sindromul principal este durerea cu caracter periodic şi progresiv în strânsă legătură cu alimentaţia; dispare sau se atenuează după vomitare, administrarea antacizilor, colinoliticilor. Durerile precoce sunt caracteristice pentru ulcerul stomacal; cele tardive şi pe stomac gol-pentru ulcerul duodenal. Durerile devin permanente în caz instalarea unor complicaţii (periviscerită şi a.) şi corolează cu calitatea şi cantitatea alimentaţiei şi poartă caracter sezonier. Voma e frecventă la aceşti bolnavi  (în 70-75% cazuri) căreia nu-i precedă greaţă, apare în apogeul durerii şi ameliorează starea bolnavului.  Pirozisul de asemenea e frecvent (în 60-85% cazuri) cauzat de dereglarea funcţiei motorii a esofagului şi refluxul gastric acid în porţiunea inferioară a esofagului.

Frecvent se observă iructaţia, regurgitaţia; apetit exagerat, hipersalivaţia (sialoreea); la unii bolnavi – frică faţă de mâncare (citophobia). Obiectiv: în perioada de acutizare (recrudiscenţă, exacerbare) poate avea loc pierdere ponderală. Tegumentele pot fi palide în caz de hemoragie ulceroasă. Limba curată, abdomenul e obişnuit însă în prezenţa stenozei pilorului se observă peristaltism şi antihiperstaltism în epigastru. În perioada de recrudiscenţă la palparea abdomenului se constată dureri în epigastru relativ localizate. Constatarea clapotajului tardiv (simptomul Vasilenko) spre dreapta de la linia medie – deminuarea funcţiei de evacuare a stomacului ori secreţie sporită interdigestivă. Uneori palparea intestinului e uşor dureroasă. Din partea sistemului cardiovascular: bradicardie (Vagofonie), sonoritatea zgomotelor cardiace uşor redusă, tendinţă de hipotonie arterială.

Paraclinic în caz de ulcer gastric aciditatea stomacală în aceeaşi ca şi la persoanele sănătoase. La localizarea ulcerului în duoden aciditatea e înaltă. Funcţia motorie a stomacului şi duodenului e mărită. Radiologic (cu masă baritată) se constată semnul direct – nuşa cu aspect de depo de bariu în formă regulată mică,  care întrece conturul obişnuit al mucoasei (75-80%) cazuri.). Semnele indirecte radiologice: peristaltism exagerat masiv. Endoscopic ulcerele gastroduodenale se depistează cu mult mai obiectiv şi mai detailat şi prin biopsie, se obţine diferenţierea ulcerului “oportun” şi celui malign. Datele de laborator sunt slab informative.

  1. Cancerul stomacal (gastric) în patologia gastroduodenală rămâne frecventă, necătând la faptul, că se observă o uşoară tendinţă de reducere a incidenţei tumorilor maligne gastrointestinale.

sistemul-digestivEtiologia cancerului gastric rămâne incertă dar sunt incriminate următoarele momente în instalarea tumorilor în acest organ: gastritele cu aciditatea stomacală redusă, mai ales la bolnavii de anemie perniţioasă (adică gastrită tip A); polipi stomacali, în anamneză gastroectomie, ulcere coloase în stomac (predonderent localizate pe curbura mică) şi a. Incriminarea unor virusuri se află în discuţie. Nu se exclud momente ereditare (de asemenea se află în dicuţie).

Acuzele bolnavului: reducerea sau pierderea absolută a poftei de mâncare cu apariţia aversiunii faţă de unele produse alimentare (carne, lapte etc.); greţuri, discomfort epigastric postalimentar care la o persoană în vârstă pot fi primele semne ale cancerului stomacal.

Disfagia, de asemenea, poate fi primul semn al canerului gastric (localizare cardială). În alte cazuri primul semn al cancerului gastric poate fi anemia, sau pierderea ponderală la prima vedere nemotivată. La ¼ de bolnavi de bolnavi plângerile sunt aceleaşi ca şi la ulcerul gastro-duodenal. Însă apariţia durerii epigastrale este un semn tardiv.

Obiectiv examinarea pe organe şi sisteme va evidenţia date care ne vor orienta spre gastrită sau ulcer gastroduodenal: paliditate, pierdere ponderală, dureri difuze sau relativ localizate în epigastru.

Uneori se pot depista ganglionii limfatici supraclaviculari măriţi (metastazele Wirnov).

Fibrogastroscopia în diagnosticul cancerului stomacal îndeplineşte rolul de bază care permite vizualizarea tumorii şi de a  efectua biopsie pentru studierea morfologică a tumorii.

Explorarea radiologică a stomacului prin contrastare dublă bariată permite evidenţierea defectului de umplere cu contururi neclare (“plus ţesut”).

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

39

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017