...





                        

18:42

Tehnica de realizare a machetei pentru dinții pluriradiculari



În cazul dinților posteriori pluriradiculari putem folosi și metoda directă pentru a realiza macheta dar tehnica indirectă este mai facilă. Metoda directă presupune obținerea unei singure piese dintr-o bucată (bont plus pivoții auxiliari) comparativ cu tehnica indirectă unde bontul coronar este multisecționat. Bontul coronar este turnat peste pivotul prefabricat deși și celelalte rădăcini au câte un pivot prefabricat care străbat bontul coronar prin niște lăcașe.

Metoda de lucru

  • preparăm canalele radiculare
  • adaptăm pivoții prefabricați
  • unul dintre pivoți îl realizăm mai rugos iar pe celelalți îi lăsăm netezi și lubrefiați; pivoții trebuie să fie mai lungi spre ocluzal și să depășească viitorul bont.
  • realizarea bontului coronar peste pivoți folosind rășini autopolimerizabile
  • prelucrarea și finisarea bontului coronar cu freze din carbură de tungsten.
  • îndepărtarea din canalul radicular a pivoților netezi cu o pensă hemostatică
  • macheta bontului plus pivotul rugos se îndepărtează, se ambalează și se toarnă.
  • prelucrarea puțurilor pivoților auxilari cu o freză de canal.
  • adaptarea pivoților, verificăm adaptarea corectă, urmează cimentarea bontului cu pivotul rugos dar și a pivoților auxiliari.

 

Realizarea tehnică a pivoților prin metoda indirectă pe dinții posteriori.

  • modelarea pivoților
  • modelăm o parte din bontul coronar în jurul primului pivot
  • îndepărtarea retențiilor adiacente puțurilor celorlalți pivoți, se toarnă prima secțiune
  • modelarea următoarei secțiuni și turnarea

-realizarea unei retenții în formă de coadă de rândunică care menține secțiunile împreună.

 Realizarea restaurațiilor provizorii

Imediat după terminarea preparațiilor dinții trebuiesc restaurați cu coroane provizorii.

Pentru a împiedica percolarea și când se presupune că procesarea restaurației definitive va dura mai mult, se impune sigilarea accesului în cavitate prin gravarea și aplicarea unei rășini adezive sau realizarea restaurațiilor provizorii.

Acestea necesită o bună adaptare, să fie realizate contactele interproximale pentru a previni înclinarea și migrarea dinților preparați, a dinților antagoniști sau a vecinilor.

Până la realizarea pivotului și bontului în laborator, dintele se acoperă cu o restaurație provizorie. Restaurația provizorie se realizează prin tehnica directă din rășini acrilice autopolimerizabile și este reținută în canal prin folosirea unei clame de hârtie sau o sârmă ortodontică introdusă în canal.

 

Ambalarea și turnarea pivoților și bonturilor coronare

Adaptarea pivotului și bontului coronar în canalul radicular trebuie să fie lejeră. Contactul strâns cu pereții canalului radicular determină fractura.

Aliajele turnate trebuie să aibă anumite proprietăți; cele mai bune pentru turnare sunt aliajele de aur extradure clasa a IV a și aliajele crom-nichel deoarece prezintă modul de elasticitate mare.

Rezistența turnăturii este dată de integritatea acesteia, să fie fără pori.

În cazul când se toarnă bontul coronar peste pivotul prefabricat se evită problemele de porozitate cu condiția ca temperatura de preîncălzire a masei de ambalat să fie limitată pentru evitarea recristalizării aliajului din pivot modifându-I proprietățile fizice.

 

Evaluarea turnăturilor condiții:

  • defectele turnăturii să nu influențeze sau să împiedice adaptarea pivotului;
  • inserarea pivotului și a bontului să se facă printr-o ușoară presiune;
  • adaptarea marginală a turnăturii bontului coronar să fie corectă.
  • sablarea suprafețelor ajută la detectarea interferențele în etapa de probă.

 

Cimentarea

Rolul cimentului este să umple spațiile goale dintre pereți și pivot. Lăsarea spațiilor goale cauzează boală parodontală datorită canalelor laterale.

Tehnica de cimentare presupune prepararea cimentului, apoi introducerea în canalul radicular cu un instrument rotativ tip lentullo sau cu seringi speciale, până la umplerea canalului. Inserția pivotului se face cu blândețe pentru a reduce presiunea hidrostatică care poate determina fractura rădăcinii. În cazul pivoților cilindrici se realizează și un șanț vertical pe o parte a pivotului pentru a avea pe unde să reflueze surplusul de ciment și aerul din timpul cimentării reducând presiunea necesară adaptării (altfel apare efectul de piston).

 

Tehnici de îndepărtare a pivoților

Îndepărtarea pivoților este necesară pentru retratarea unui dinte care are deja un pivot cimentat. Tehnica trebuie explicată pacienților, această operațiune poate să ne reușească să îndepărtăm pivotul sau poate fi un risc care duce la chiar la fractură.

Înainte de îndepărtare încercăm să slăbim cementul folosind vibrațiile produse de ultrasunete care ne ușurează îndepărtarea ulterioară a pivotului.

 

În cazul când pivotul are o lungime apreciabilă se prinde cu o pensă hemostatică subțire; sunt și dispozitive speciale pentru îndepărtarea pivoților.

Folosirea ultrasunetelor nu va produce modificări în țesuturile parodontale dar cu siguranță vor crește fisurile în dentină.

Sunt și dispositive speciale gen extractoare de pivoți.

Metodă de lucru:

extractorul special de pivoți se compune dintr-un sistem de menghină care se fixează pe pivot și niște picioare care vor mișca rădăcina, prin activarea unui șurub al menghinei se extrage pivotul (principiul tirbușonului).

  • pivotul fracturat în canal nu se mai poate extrage cu extractorul de pivoți și atunci se folosesc freze de canal; se fac lăcașe pe lângă pivoți; grijă mare să nu perforăm rădăcina sau să o subminăm.

Masserann descrie o metodă de îndepărtare folosind niște dispozitive speciale asemănătoare unor tuburi goale dar care au terminația tăioasă (trepane). Cu acest dizpozitiv prepară un șanț mic în jurul pivotului și pivotul este extras. Îndepărtarea pivotului poate fi ușurată prin folosirea unui adeziv pentru a atașa tubul gol extractor sau utilizarea extractoarelor filetate.

 

Concluzii :

 

  • dintii frontali cu substanță dentară suficientă chiar dacă sunt tratați endodontic se restaurează prin obturații.
  • dinții posteriori (molarii) necesită acoperire cuspidiană pentru a preveni fractura
  • conservarea substanței dentare radiculare (a dentinei)
  • când folosim pivotul și bontul coronar pentru asigurarea retenției respectate principiile fundamentale:pivotul trebuie să aibă două treimi din lungimea canalului fără a periclita sigiliul apical și o treime din diametrul vestibule-oral și meziodistal.
  • îndepărtarea gutapercii să se facă cu un condensator încălzit.
  • o lungime corectă a pivotului ajută la distribuirea stressului.
  • dinții frontali care au canalele radiculare eliptice sau în formă de flacără necesită pivoți personalizați (turnați, convenționali) deoarece se adaptează bine și ranforsează cu adevarăt dintele.
  • pivoții prefabricați se folosesc atunci când putem să creăm forma de retenție pentru materialele plastice.
  • pivoții estetici folosiți când se realizează restaurații integral ceramice deoarece o culoare închisă a pivotului metalic ar împiedica trecerea luminii.
  • molarii posteriori care au substanță dentară restantă redusă pot fi restaurați cu amalgam de argint dar restaurarea metalică este cea mai indicată.
® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

76

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017