...






                        

20:39

Traumatismele extremităţii cefalice in timpul nasterii



  1. leziuni de părţi moi

-determinate de factori mecanici

-sunt posibile şi alte leziuni subiacente

  • bosa sero-sanguină

-infiltrat edematos sau sanguin al pielii şi ţesutului celular subcutanat

-apare la nivelul părţii prezentate (frontal,vertex)

-tumefiere păstoasă de întindere variabilă care nu respectă suturile

-se resoarbe spontan în câteva zile şi nu necesită tratament

  • cefalhematomul

-revărsat sanguin subperiostal esp.parietal şi occipital

-deformarea craniului este net delimitată de suturi

-la 14 zile->inel periferic dur şi centru depresibil

-evoluţia este limitată şi se resoarbe spontan în 2-3 luni

-rar apare calcifierea

-se poate asocia cu fisuri ale oaselor craniene şi revărsate sanguine intracraniene ce sunt acompaniate de semne neurologice

-nu se abordează chirurgical

  • hematomul subcutanat cranian

-revărsat sanguin subaponevrotic care cuprinde toată regiunea pericraniană cu ↑ dimensiunii acestuia

-este însoţit de anemie severă şi hiperbilirubinemie

-produs prin factori mecanici şi tulburări de coagulare

-tratamentul este profilactic cu vitamina K

-se resoarbe spontan în 7 zile

  1. leziuni osoase
  • fracturi liniare->se asociază rar cu patologie intracraniană şi astfel nu se face tratament
  • fracturi în minge de ping-pong->cu depresiune

-apar mai ales la oasele parietale şi se pot percepe prin palpare

-determină compresiuni cerebrale->necesită corecţie chirurgicală

-evoluţie->corectare spontană

-redresare cu ajutorul aspiraţiei cu pompa de lapte

  • fracturi cominutive

-prezintă eschile osoase

-asociază leziuni meningo-cerebrale grave

-impun tratament neurochirurgical

  1. hemoragii intracraniene
  • hemoragia subdurală

-determinată de factori mecanici->compresiunea capului

-se produce o tracţiune tentorială care determină  ruperea unor vase mari

-sângerarea poate fi la nivelul fosei posterioare subtentorial cu hemoragie subdurală de fosă posterioară sau supratentorial cu hematom subdural supratentorial

  • hemoragia subdurală de fosă posterioară

-dacă debutul este acut->tablou clinic mai grav :

-sângerare masivă

-afectarea trunchiului cerebral:

-alterarea conştienţei cu somnolenţă şi comă

-rigiditate de decerebrare cu opistotonus

-tulburări oculare->devieri conjugate,mişcări pendulare,midriază fixă (peste 4 mm)

-tulburări vegetative->apnee,bradicardie

-dacă debutul este mai puţin acut (după 24 ore)->mici tulburări respiratorii;bombarea fontanelei anterioare,iritabilitate,somnolenţă

-diagnosticul->puncţie subdurală la nivelul unghiului extern al fontanelei mari

-CT/RMN

-echografie

-tratament->chirurgical;risc de hidrocefalie

  • hematomul subdural supratentorial->evoluţie mai puţin dramatică->ziua 2-3

-simptomatologie clinică minoră

-în formele clasice->hemipareză,hemiconvulsii,pareză de nerv III (midriază areactivă)

  • hemoragia intracerebeloasă

-determinată de factorul hipoxic-ischemic

-debut în ziua 2

-se asociază frecvent cu hemoragia intraventriculară sau poate fi primitivă

-clinic->apnee,bradicardie,↓ Ht,risc de hidrocefalie

-tratament->conservativ sau chirurgical

  • hemoragia intraparenchimatoasă

-determinată de factorul traumatic mecanic

-clinic->hemipareză,hemiconvulsii,midriază

-risc de HTIC

-simptomatologia apare în ziua a 2-a cu sdr.de focar

-tratament->conservativ sau chirurgical

  • hemoragia peri- şi intraventriculară

-apare esp.la prematuri

-localizarea este în matricea germinativă subependimară

-etiopatogenie:

  • hemoragia periventriculară->plânsul şi alimentaţia însoţite de ischemi
    e şi hipoxie determină ↑ TA care în condiţia unei slabe autoreglări a circulaţiei cerebrale determină congestie venoasă cu ruperea capilarelor
  • hemoragia intraventriculară->ruptura ependimului care duce la dilatarea ventriculului datorită sângelui acumulat cu arahnoidită adezivă posthemoragică şi hidrocefalie şi care duce la invadarea parenchimului cu sânge şi leucomalacie periventriculară (boala Little)

-clinic:

  • forma gravă

-debut acut

-modificarea stării de conştienţă

-semne de trunchi cerebral (vezi hemoragia subdurală)

  • forma uşoară

-debut treptat

-agitaţie şi iritabilitate sau somnolenţă

-tulburări vegetative cu aritmie respiratorie

-hipo/hipertonie

-ameliorare în câteva zile

-paraclinic:

-examenul LCR

-echografie transfrontanelară

-CT

-prognostic:

-uneori este grav cu deces în formele severe

-copii care supravieţuiesc->hidrocefalie,paralizie cerebrală,tulburări de dezvoltare

-tratamentul->nespecific:

-controlul TA

-↓ edemului cerebral cu manitol şi cortizon

-tratamentul chirurgical al hidrocefaliei (şunt ventriculo-peritoneal)

-corectarea acidozei cu bicarbonat

-ventilaţie corectă cu oxigen

-tratamentul convulsiilor cu fenobarbital

  • hemoragia subarahnoidiană

-predomină la prematur

-determinată de factori hipoxici sau mecanici (forceps)

-este provocată de ruperea vaselor din spaţiul subarahnoidian

-clinic:

-poate rămâne nediagnosticată clinic

-în formele severe evoluţia poate să fie gravă:

-bombarea fontanelei

-redoarea cefei

-iritabilitate/somnolenţă

-crize de apnee,crize de convulsii,crize de hipertonie

-paraclinic->la puncţie apare lichid hemoragic sau xantocrom

-tratamentul->la fel cu formele anterioare

  1. encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală (EHIP)

-este un sdr.neuro-vascular ce reprezintă cea mai frecventă patologie perinatală

-determină mortalitate perinatală şi sechele variate->paralizii cerebrale variate,retard psihic,epilepsie

-etiopatogeneză:

-asfixia prin hipoxie şi hipercapnie determină hipoxemie şi ischemie cu privare de oxigen

-ischemia poate fi:

-acută->deces prin colaps vascular

-parţială prelungită->necroză cerebrală difuză în cortex şi în nucleii bazali

-topografie:

  • la prematuri

-apar arii necrotice în substanţa albă periventriculară cu leucomalacie periventriculară

-acest lucru se explică prin faptul că în această zonă există o circulaţie de tip fetal

-prin afectarea fascicului piramidal apare o plegie spastică Little

  • la nou-născutul matur

-prezintă o vascularizaţie cerebrală de tip adult

-se produce o necroză neuronală selectivă la diferite nivele->cortex,talamus,ganglioni bazali,trunchiul cerebral

-clinic->tetraplegie spastică,cu sau fără ataxie,retard mintal,epilepsie

  • status demielinatus şi status marmoratus->în ganglionii bazali se produce necroză neuronală cu reacţie gliotică şi hipermielinizare (aspect marmorat);corelate cu diskinezii extrapiramidale şi retard psihic mediu (50% din cazuri)
  • leziuni cerebrale parasagitale->arii necrotice şi infarcte cerebrale parasagitale,de convexitate

-sechele->paralizie spastică,tulburări vizuale şi auditive,tulburări de învăţare

  • necroze cerebrale ischemice focale sau multifocale

-duc la infarcte cerebrale cu necroze şi cavitaţie->porencefalii,chiste porencefalice,hidran-encefalie,encefalomalacie multichistică

-sechele->paralizii cerebrale spastice,tulburări vizuale şi auditive

-retard mental,epilepsie

-clinic:

  • forma uşoară

-simptomatologia apare în primele 24 ore după care se ameliorează

-tremor

-iritabilitate

-hiperexcitabilitate

-tonus muscular normal

-ROT accentuate,vii

-clonusul piciorului

-conştienţa nemodificată

-evoluţie favorabilă

 

 

  • forma medie

-apare în primele 24 ore

-tabloul critic se menţine 24-48 ore după care se ameliorează sau se agravează

-somnolenţă

-lentoare

-tremor la trezire

-tonus bazal scăzut dar ↑ la stimulare

-ROT diminuate

-mişcări spontane scăzute proximal

-leziunea este predominant parasagitală

  • forma severă

-simptomatologia este francă de la naştere

-somnolenţă până la comă

-convulsii

-opistotonus

-hipotonie generalizată

-ROT absente

-supt şi deglutiţie absente

-persistă reflexele oculo-vestibulare (reacţia ochilor de păpuşă)

-evoluţia este spre deces sau sechele

-particularităţi ale tabloului clinic

-nou-născut->convulsii focale timp de ore în ischemia focală emisferică

-fără tablou neurologic şi fără modificarea conştienţei

-prematur->suferinţa neurologică mascată de suferinţa altor organe (cord)

-tratamentul este nespecific:

-↓ aportului lichidian cu 10% datorită existenţei edemului cerebral

-depletive->manitol 10%,20% (4*0.25 g/kgc/zi timp de 2 zile)

-aport energetic corespunzător

-combaterea tulburărilor metabolice->în caz de acidoză se administrează bicarbonat (corecţie treptată)

-cortizon

-oxigen

-fenobarbital 15-25 mg/kgc în prima zi şi 2.5-4 mg/kcg/zi în zilele următoare

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

66

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017