...





                        

07:53

Traumatizmul organelor genitale masculine



TRAUMATISMELE URETRALE

 

Uretra masculină prezintă două segmente importante:

– uretra posterioară cuprinzând uretra prostatică şi  cea membranoasă. Ultima străbate

diafragma urogenitală şi este segmentul cel mai frecvent lezat.

- uretra anterioară învelită în corpul spongios

Ruptura uretrei membranoase

Este leziunea cea mai frecventă şi cea mai severă prin consecinţele pe care le determină.

Ruptura uretrei membranoase (RUM) este secundară fracturilor arcului anterior al bazinului.

Tablou Clinic:

– uretroragia, semn patognomonic, de obicei discretă, evidentă mai ales în primele ore

după accident.

– retenţia completă de urină. Senzaţia de micţiune există, dar bolnavul nu poate urina şi se

palpează glob vezical. Absenţa globului vezical sugerează fie o ruptură concomitentă a vezicii

urinare, fie o anurie consecutivă stării de şoc hemoragic.

– hematomul pelvin, de amploare variabilă, se evidenţiază prin tuşeu rectal ca o împăstare

difuză.

 

Diagnostic

Radiografia de bazin este absolut necesară, Uretrografia retrograde, Ecografia.

Tratament

In urgenţă imediată se va proceda la cistostomie suprapubiană. Este recomandabil să

se evite manipularea instrumentală a uretrei.

 

 

Traumatismele uretrei anterioare (spongioase) sunt  mai frecvent întâlnite la nivelul

segmentului perineal. Celelalte două segmente, scrotal şi penian, sunt mai rar afectate.

Etiologie. Uretra perineo-bulbară poate fi lezată prin cădere călare pe un corp dur,

conductul fiind strivit între acesta şi arcul pubian. Lovituri aplicate în perineu pot avea acelaşi

rezultat. Există şi leziuni iatrogene produse prin  cateterism uretral (sondă uretrală rigidă,

cistoscop) sau dilataţii.

roragie şi hematom perineal.

Tabloul clinic  care se instalează în circumstanţele etiologice evocate este sugestiv

pentru diagnostic.  Uretroragia este abundentă şi se instalează imediat după accident.

Hematomul perineal  este o altă consecinţă a sângerării, o parte a sângelui infiltrând

progresiv perineul. Se caracterizează prin apariţia unei tumefacţii care se extinde progresiv,

mai mult sau mai puţin dureroasă. Când micţiunea este posibilă, pe lângă sânge se poate

acumula şi urină, tumefierea bombând şi cuprinzând întreg perineul. În zilele următoare se

conturează echimoza perineală „în fluture”. Tulburările de micţiune depind de tipul rupturii

uretrale, completă sau incompletă, evoluând de la micţiune dificilă până la retenţie completă

acută de urină.

Diagnosticul este uşor de precizat. Uretrografia retrogradă, utilizând 20-30 ml substanţă

de contrast în soluţie apoasă diluată, este explorarea de bază. Extravazarea substanţei de

contrast certifică ruptura.

Tratament. În urgenţă, la pacientul cu ruptură completă şi retenţie de urină, soluţia cea

mai bună este devierea temporară a urinilor prin cistostomie percutanată.

 

TRAUMATISMELE SCROTALE

Plăgile scrotului impun explorare chirurgicală, avivare şi sutură per primam.

Contuziile se prezintă sub formă de echimoze, hematoame de amploare variabilă.

Tratamentul obişnuit este conservator. Uneori va fi necesară explorarea chirurgicală, îndepărtarea ţesuturilor devitalizate, hemostaza şi sutura peretelui scrotal.

Explorarea chirurgicală de urgenţă se impune, procedându-se la

evacuarea hematomului şi hemostază; conservarea, cel puţin parţială, a testiculului este

recomandabilă.

Traumatism penian

Etiologle. Ifaiimatisinul peniun punte li o consecinţa a loviturii cu piciorul,

bastonul, mingea şi la cădere cu lovirea de un obicei dur. Ilematomul format

se limitează cu ţesutul adipos subcuUin, dar este deseori masiv, afectând şi

scrotul. Aplicarea imediată după traumatism a hipotermiei locale, antibioticelor,

hemostaticelor ameliorează situaţia şi opreşte hemoragia. Peste  2 -3 zile se

aplică procedurile termice şi hematomul se absoarbe.

Luxaţia penisului este posibilă numai în stare de erecţie şi are loc în cazul

traumatizării ligamentelor ce unesc muşchii penieni de oasele bazinului.

Tratamentul luxaţiei penisului constă în depistarea ligamentelor

traumatizate şi suturarea lor.

O traumă mai importantă a penisului este „fracturarea" sau, mai exact,

ruperea corpilor cavernoşi în timpul erecţiei (actul sexual forţat). Caracteristic

„fracturii" este o senzaţie specifică în timpul ruperii membranei albuginea şi

a corpului cavernos, însoţită de dureri acute, uneori asociate cu şoc traumatic,

în asemenea situaţie erecţia se termină, penisul se măreşte în volum din cauza

formării hematomului subcutan, care are tendinţa de răspândire spre scrot,

pcrineu, partea mediană a coapselor şi asupra abdomenului. Dacă este afectată

şi uretra, prin meatul extern se elimină sânge (uretroragie). Diagnosticul

„fracturii" se determină prin studiul circumstanţelor traumei şi vizualizarea

penisului.

Tratamentul este, de regulă, chirurgical. Se depistează locul traumatizat şi se

suturează defectul membranei albuginea. în cazul afectării uretrei, se suturează

defectul uretra! şi se instalează o epicistostomă. Tratamentul ulterior include

regim la pat, pansament ce ţine penisul fixat de simfiza pubiană, hipotermie

locală, clorură de calciu, coagulante şi bromide pentru excluderea erecţiei.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

959

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2020