...




                        

19:20

Tromboflebita profunda



Tromboza acuta a venelor profunde a extremitatilor inferioare e observata dupa operatii chirurgicale la 30% debolnavi, dupa operatii traumatologice - 47%, urologice - 34%, operatii de reconstructie a aortei abdominale si arterelor iliace - 20%. Tromboza acuta primara a venelor profunde incepe in venele muschilor gambei. Astfel de tromboflebita poarta denumirea de ascendenta. Cel mai frecvent aceasta afectiune se limiteaza la nivelul gambei Si femurului.

Tromboflebita descendenta a vv profunde incepe in vv bazinului si se raspinde~te in vv femurala si a gambei. Poate

avea loc si 0 tromboza izolata a vv magistrale. Predispun tromboflebitei dereglarile in sistemul de coagulare.tromboflebita

Tabloul clinic.

A.Semne generale: - semne de neliniste inexplicabila, care ar putea fi explicata de microembolii repetate

(semnul Leger); - puis frecvent fara explecatie, in discordanta cu temperatura (semnul Mahler);

- subfebrilitati fara vreo explicatie c1inica (semnul Michaelis) B.Semnele locale trebue cautate la nivelul musculaturii gambei si a plantei:- durerea spontana, mai ales in musculatura moletului;- obiectiv durerea e produsa prin palparea directa a venei trombozate, cel mai frecvent in molet;- semnul Payr: sensibilitate la apasarea marginii interne a plantei;- semnul Denecke: sensebilitate la apasarea plantei;- semnul Homans: dureri in molet la dorso-flexia piciorului pe gamba;- semnul Lovenberg: la insuflarea mansetei tensiometrului pe gamba apar dureri in molet de la 60-80 mm Hg si nu la 160 mm Hg ca in mod normal.

Dupa debut se asociaza fiebra, tahicardie, durerea e mai pregnanta, perceputa de bolnavi prin zone din ce in ce mai extinse. Edemul de staza caracterizeaza acest stadiu.

Tromboflebita acuta a vv poplitea si femurala de obicei e consecinta a tromboflebitei vv profunde ale gambei, mai rar in urma riispandirii din sistemul vv superficiale. Tromboflebita v poplitea e insotita de un edem al regiunii articulatiei genunchiului si partii distale a femurului. Flexia extremitiitii aduce la durere. Tromboflebita v femurale decurge cu dureri in reg. int. femurala ~i cu edem. Diferenta dimensiunii circulare a femurului bolnav ~i cel sanatos atinge 12-18 cm.

Tromboflebita acuta a segll1entului ileofemural: Starea bolnavilor e grava. Afectiunea debuteaza cu dureri acute in regiunea inferioara a abdomenului, in reg. inghinaHi in partea afectata. Sunt observate fiebra, frisoane, adinamie. Edemul progreseaza rapid, implicand reg. glutea, perineala si peretele ant. abdominal. Tegumentele sunt infiltrate, de culoare roz cianotica. Acest tablou clinic e observat la un tratall1ent intarziat al troll1boflebitei ileofemorale.

Sunt observate doua tipuri de troll1boza acuta a vv bazinului ~i fell1urului: 1. Phlegmazia alba dolens (Flegmazia alba);tromboz-glubokix-ven

  1. Phlegmazia caerulea dolens (Flegmazia albastra).

Flegmazia alba e cauzata sau de tromboflebita venelor viscerale ale bazinului sau de tromboza ascendenta a v safene int. Pentru ea e caracteristica evoluarea rapida a edemului pe toata extremitatea, 0 culoare pala alba a extrell1itatii, dureri moderate pe parcursul vaselor, in regiunea inghinala ~i partea info a abdomenului. Decurge relativ mai u~or rar duce la deces.

Flegmazia albastra se caracterizeaza prin 0 stare grava, adesea duce la deces. E cauzata de tromboza totala de regula unilaterala a venelor bazinului si extremitatii info Edemul extremitatii evolueaza mai rapid decat la flegll1azia alba. Tegumentele sunt incordate, cianotice, cu nuanta stralucitoare. Pulsul la arterele periferice nu se determina. Se observa 0 diminuare a sensibilitatii plandei, iar in regiunea gambei ~i a femurului - hiperestezie. Pe tegumente apar petehii hemoragice, apoi evolueaza descvamarea epidermusului cu acumulare de lichid hemoragic, fiind un semn incipient de gangrena venoasa. Bolnavii decedeaza pe fond progresare a intoxicatiei cauzate de gangrena, descompunere a tesuturilor, hemoliza.

Tromboza venei cave inferioare poate evolua in urma riispandirii ascendente a trombotlebitei venelor extremitatii. La semnele trombozei vv profunde ale extrell1itatii ~i se asociaza un edem ~i cianoza foarte pronuntata a regiunii perineale, organelor genitale, reg. info abdominale, reg. lombare. Pot aparea dureri abdominale ~i fenomene de peritonizll1. Se blocheaza vv renale, provocand dureri in reg. lombara, hematurie, albuminurie, oligurie. Tromboza la nivelul vv hepatice contribuie aparitiei hipertenziei portale, ascitei, icterului. Viata acestor pacienti poate fi salvata numai efectuand trombectomia.

 

 

Diagnosticul in cazuri tipice nu e complicat. Edemul, care apare in regiunea extremitatii dupa operatii, traume, procese infectioase ne fac sa silspectam trombotlebita provunda a vv. Tabloul clinic e in dependen!a de viteza de raspindire a procesului. Flebografia ca metoda de diagnostic are 0 valoare deosebita in faza initial a a bolii. Flebografia permite de a diferencia tlebotromboza de edemele extremitatii cu alta etiologie (Iimfostaza, infiltrate intlamatorii, tumori, care comprima vena). Ea e foarte importanta pentru planificarea operatiei, apreciind din timp volumul ~i metoda opera!iei. Flebografia e contraindicata in cazuri de insuficien!a cardio-vasculara acuta, insuficienta respiratorie, insuficienta renala ~i hepatica, afec!iuni psihice in acutizare, tireotoxicoza avansata, hipersensibilitate la preparatele de ioda. Semnele principale tlebografice de tromboza sunt: blocajul venei, lipsa de contrastare a vv magistrale, prezen!a unui tlux colateral.Procesul trombotic po ate fi flotant, ocIuziv ~i neocluziv.

Metoda ultrasonografica se bazeaza pe efectul Dopier. Aceasta metoda in faza initiala de tromboza nu e efectiva. Pletizmografia se bazeaza pe marirea volumului singelui venos in extremitatile inferioare ~i mic~orarea retluxului in ventricolul drept al inimii la inspira!ie. Neajunsul metodei e ca nu permite diagnosticul trombotlebitei la nivelul mm gambei.tromboflebit

TratamentuI -3 obiective terapeutice majore: l)impiedicarea extinderii tlebitei si pre­venirea emboliei pulmonare, cea ce se obtine prin terapia anticoagulanta; 2)dezobstructia venei prin tromboliza sau tromb­ectomie; 3)combaterea stazei venoase prin aplicarea compresiei externe, care vizeaza reducerea sindromului posttrombotlebitic.

Tratamentul conservativ nu e indeajuns de eficient. In debutul afectiunii se indica un regim la pat, extremita!ii i se aplica un pansament elastic. Terapia cu anticoagulanti va fi efectiva la hipertrombiniemie. Se foloseste heparina si anticoagulanti cu actiune indirecta (fenilina, pelentan, omefina, sincumar si altele).

Preparatele fibrinolitice si activatorii fibrinolizei (streptochinaza, urochinaza, fibrinolizina, trombolitina, tripsina) ocupa un loc deosebit in tratamentul trombozelor venoase. In primele ore ele pot contribui la dizolvarea trombilor, iar in stadiiIe tardive ele sunt putin efective. Streptochinaza, urochinaza si alti activatori ai fibrinolizei actioneaza mai activ in combinatie cu anticoagulantii. In afara de aceste preparate se indica reopoliglucina, complamina, no-~pa ~i alte medicamente cu efect reologic ~i spasmolitic.

Pentru tratamentul trombotlebitei venelor profunde sunt eficiente butadiona, butazolidina, pirabutola, acidul acetiisalicilic, si alte preparate cu actiune antiintlamatoare. Cu scopul atenuarii durerilor se vor efectua blocade cu novocaina paravertebrale, paraarteriale si intraarteriale. Ele vor contribui si la lichidarea spasmului secundar al arterelor.

o actiune eficienta 0 are electroforeza cu tripsina, himotripsina si teribila in zonele de tlebotromboza. Indicatiile catre tratamentul operator al trombotlebitei acute a venelor profunde (T A VP):

1.trombotlebita acuta femurala si pelvina progresanta (ascendenta);

2.TA VP purulenta;

3.TA VP cu dereglari pronuntate a retluxului venos;

4.T A VP cu neeficienta tratamentului conservativ si contraindicatii la terapia cu anticoagulanti si preparate

fibrinolitice.

In cazurile de T A VP se folosesc urmatoarele procedee chirurgicale: ligaturarea si disecarea venelor, venoliza,

trombectomia, perfuzia regionala.

l)Ligaturarea si disecarea venelor e indicata la trombotlebita progresanta, in deosebi in cazurile grave si

in situatiile de microembolii repetate a arterei pulmonare. Aceasta e 0 operatie paliativa si duce la dereglari accentuate

a hemodnamicii.

2)Venoliza - eliberarea venei din tesutul intlamat si cicatrizant. Venoliza uneori poate contribui la normalizarea

circulatiei venoase.

3)T rom b e c tom i a permite restabilirea circulatiei venoase dereglate si previne complicatiile posibile ale

acestei afectiuni. Cu regret trombectomia nu intotdeauna e realizabila deoarece ea e efectiva doar la trombozele izolate a

venelor magistrale ale femurului si bazinului. Trombectomia poate fi efectuata cu vacuum aspiratorul si cu cateterul

Fogarti.

4)P e r f u z i are g ion a I a cu ajutorul aparatului circulatiei artificiale permite folosirea dozelor masive de preparate antiintlamatoare, anticoagulante si trombolitice intrun bazin vascular izolat. Folosind aceasta metoda organizmul nu e supus primejdiei supradozarii acestor preparate.

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

96

Ar putea sa te intereseze:




Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2017