...





                        

16:24

Tumorilor intracraniene



Rezultatele autopsiilor sugerează că tumorile intracraniene reprezintă aproximativ 8% din toate neoplaziile primare.

Condiţiile de apariţie şi dezvoltare a tumorilor intracraniene.

Din datele oncologiei moderne rezultă că procesul neoplazic apare pe acele ţesuturi care au suferit în prealabil anumite modificări patologice: inflamatorii, proliferative, distrofice, iritative, traumatice. Aceşti numeroşi factori, independenţi sau grupaţi, intervin în dezvoltarea tumorilor intracraniene având un rol important în modificarea metabolismului neuronal şi glial. Aceştia sunt:

  1. Modificările fiziologice hormonale (graviditatea, tulburările endocrine) constituie unul din factorii cancirigeni frecvent întâlniţi în tumori intracraniene. Rolul factorului endocrin asupra tumorilor cerebrale este demonstrat şi de eficacitatea terapiei antiestrogenice în meingioame.
  2. Tulburările activităţii nervoase superioare prin dereglarea mecanismelor corticosubcorticale şi a homeostazei organismului.
  3. Modificările alimentaţiei. Alimentaţia chimizată poate de multe ori constitui un factor declanşator în modificarea metabolismului celular general.
  4. Traumatismele craniocerebrale pot constitui factori declanşatori ai tumorilor intracraniene, probabil prin acţiunea directă pe care o au asupra structurilor neuronale şi gliale deja modificate.
  5. Procesele infecţioase generale ale organismului pot favoriza apariţia sau recidivarea tumorilor intracraniene.
  6. Roentgenterapia este recunoscută ca factor declanşator în producerea de tumori intracraniene. Astfel, roentgenterapia aplicată asupra unei tumori intracraniene benigne, poate modifica metabolismul şi substratul biochimic-citologic al tumorii producând malignizarea ei.
  7. Afecţiunile intercurente, intoxicaţiile, insolaţia, tulburările digestive, administrarea unor vaccinuri etc. pot declanşa apariţia de tumori intracraniene.

 

Tumorile intracraniene se clasifică după tipul histologic, localizare, grad de malignitate. Tumorile intracraniene se pot dezvolta pe seama tuturor ţesuturilor situate intracranian la care se adaugă metastazele de origini diverse. Datele acumulate în domeniul neurooncologiei de către neuropatologi au permis realizarea clasificării recente a tumorilor intracraniene, admisă de către OMS (Kleihües şi colab., 1993):

  1. TUMORI ALE ŢESUTULUI NEUROEPITELIAL

1.1. Tumori astrocitice.

1.2. Tumori oligodendrogliale.

1.3. Tumori ependimare.

1.4. Glioame mixte.

1.5. Tumorile plexurilor coroide.

1.6.Tumori neuroepiteliale de origine nesigură (nedeterminate).

1.7. Tumori neuronale şi mixte.

1.8. Tumori ale parenchimului pineal.

1.9. Tumori embrionare.

  1. TUMORI ALE NERVILOR CRANIENI ŞI SPINALI

2.1. Schwannom (neurilenom, neurinom).

2.2. Neurofibrom.

2.3. Tumori maligne ale tecii nervului periferic.

  1. TUMORI ALE MENINGELOR

3.1. Tumori ale celuleor meningoteliale.

3.2. Tumori mezenchimale nemeningoteliale.

3.3. Leziuni melanocitice primare.

3.4. Tumori cu histogeneză nesigură (nedeterminată).

  1. LIMFOAME ŞI TUMORI ALE ŢESUTULUI HEMATOPOIETIC

4.1. Limfoame maligne.

4.2. Plasmocitom.

4.3. Sarcom granulocitic.

4.4. Altele.

  1. TUMORI ALE CELULEOR GERMINALE

5.1. Germinom.

5.2. Carcinom embrionar.

5.3. Tumoare a sacului vitelin.

5.4. Coriocarcinom.

5.5. Teratom.

5.6. Tumori mixte ale celuleor germinale.

  1. LEZIUNI CHISTICE ŞI „TUMOR-LIKE”

6.1. Chist al pungii Rathke.

6.2. Chist epidermoid.

6.3. Chist dermoid.

6.4. Chist coloid al ventriculului III.

6.5. Chist enterogen.

6.6. Chist neuroglial.

6.7. Tumoare a celulelor granulare (coristom, pitnieltom).

6.8. Hamartom hipotalamic neuronal.

6.9. Heterotopie nazală glială.

6.10. Granulom cu celule plasmatice.

  1. TUMORI ALE REGIUNII SELARE

7.1. Adenom pituitar.

7.2. Carcinom pituitar.

7.3. Craniofaringiom.

  1. EXTENSII LOCALE ALE UNOR TUMORI REGIONALE

8.1. Paragangliom.

8.2. Cordom.

8.3. Condrom.

8.4. Condrosarcom.

8.5. Carcinom.

  1. TUMORI METASTATICE
  2. TUMORI NECLASIFICATE

 

Clasificarea definitivă a tumorilor intracraniene nu s-a reuşit perfect, deoarece originea acestora, modalităţile de dezvoltare datorită factorilor locali şi generali nu se cunsoc încă suficient. Persistă părerea că tumorile intracraniene provin din derivatele neuroectodermice imperfecte, sunt deci de origine embrionară şi le-a fost dat numele de „blastoame”.

Mult timp a dominat clasiificarea lui Bailey şi Cushing (1926) care prin personalitatea lor au influenţat clasificările ulterioare. Clasiificarea lui Bailey şi Cushing ţinea sama de criteriile embriologice şi stabilea o asemănare între elementele neoplazice şi difertitele etape de dezvoltare a ţesutului nervos. Scopul clasificării a fost ca structura microscopică a tumorilor să poată da indicaţiile cele mai bune asupra originii, evoluţiei, prognosticului şi tratamentului lor. Kernohan şi colab. (1949) introduce pentru prima dată în neurooncologie sistemul de standardizare în patru stadii de malignitate (de la benign la malign). Kleihües şi colab. (1993) realizează clasificarea OMS a tumorilor sistemului nervos în funcţie de gradul de malignitate.

Totuşi, terminologia în neurooncologie are semnificaţie diferită de cea din oncologia generală, termenii uzuali „benign”, „malign” şi metatstatic având un sens diferit atunci când tumoarea priveşte sistemul nervos central. Cu toate că numeroase tumori primitive ale SNC au caracteristici considerate „benigne”, prin structura lor histologică bine diferenţiată şi creşterea lentă, ele pot fi totuşi incurabile.Tumori cu acelaşi tip histologic pot avea un prognostic foarte diferit în funcţie de sediul lor şi posibilităţile de exereză.

Tumorile intracraniene pot creşte expansiv (de regulă cele extracerebrale: meningiomul, neurinomul) sau infiltrativ (majoritatea glioamelor intracerebrale maligne, meduloblastomul, sarcomul şi cele benigne: astrocitomul, oligodendrogliomul). Creşterea infiltrativă a tumorei intracerebrale conduce la disfuncţia lui şi moartea celulelor creierului. Simultan au loc modificări în vecinătatea tumorei şi la depărtare de ea.

Tumorile de suprafaţă provoacă modificări ale învelişurilor cerebrale şi ale oaselor craniului. Tumorile maligne şi produsele de descompunere a ţesutului cerebral produc acţiune toxică asupra encefalului. Nemijlocit în ţesutul tumoral uneori au loc calcificări, hemoragii. Unele tumori cerebrale cresc atât expansiv, cât şi infiltrativ (ependimomul, pinealomul).

® Articolele date sunt publicate in exclusivitate pe Medtorrents.com cu scop informativ.
Copierea si distribuirea materialelor este permisă doar cu indicarea link-ului către sursa originală.

1191

Ar putea sa te intereseze:




Cel mai bun fotograf de nunta 


Citeste mai mult la tema:




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...



  
Design by Dr. wikko © 2021