...





                        

Anatomia omului [65]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [38]
Biochimie Clinica [8]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [12]
Boli infectioase la copii [27]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [54]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [65]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [15]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [15]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [30]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [37]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [34]
Genetica umana [39]
Geriatrie [2]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [9]
Hematologie [31]
Hepatologie [5]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [61]
Medicina de Familie [23]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [28]
Neurologie [25]
Neonatologie [16]
Nursing [7]
Obstetrica [28]
Oftalmologie [10]
ORL [10]
Oncologie [9]
Parazitologie [29]
Pediatrie si Puericultura [156]
Pneumologie [37]
Psihiatrie [56]
Psihologie [24]
Radiologie si Imagistica [38]
Reumatologie [33]
Sexologie [1]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [24]
Urgențe medicale [32]
Urologie [24]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Anatomia omului

Analizatorul vizual - anatomie, fiziologie, particularitati specifice


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 
 
 
Analizatorul vizual - anatomie, fiziologie, particularitati specifice
 
 
 

     Globul ocular este alcătuit dintr-o formaţiune esenţială, fotoreceptoare, reprezentată prin retină (retina), şi dintr-o serie de alte componente, care au rolul de a asigura proiectarea pe retină a razelor luminoase, sosite din mediul înconjurător. Cu alte cuvinte, sînt anexe ale aparatului vizual. Totuşi, în limbajul anatomoclinic curent, sub denumirea de anexe (organa oculi accessoria), se înţeleg numai unele anexe ale globului ocular şi sînt scoase din această categorie elementele care, neluînd parte direct la recepţia undelor luminoase, intră totuşi în componenţa globului însuşi. în acest sens le vom trata şi noi.

      Bulbul ocular (bulbus oculi) este o sferă formată din trei membrane concentrice (Fig. 1), care delimitează un spaţiu ocupat de mediile transparente şi refringente, cu alte cuvinte de aparatul dioptrie, care au rolul de a concentra razele luminoase în punctul cu rezoluţia maximă. Cele trei membrane sînt: membrana fibroasă sau sclera, membrana vasculară sau coroida şi membrana internă sau retina.

      Membrana fibroasă (tunica fibrosa oculi) este opacă. în cea mai mare parte a întinderii sale şi poartă denumirea de sclerotică (sclera). Porţiunea sa anterioară este în schimb transparentă şi se numeşte cornee (cornea).

      Membrana vasculară (tunica vasculosa bulbi) are şi ea mai multe porţiuni. Partea sa cea mai întinsă dublează faţa profundă a scleroticii şi alcătuieşte coroida (choroidea). In zona anterioară, membrana vasculară, prezintă o îngroşare circulară: zona ciliară (corpus ciliare), din care se desprinde o membrană fibroasă care, dispunîndu-se în plan frontal, în dreptul corneei, formează diafragma ochiului — irisul (iris).

      Membrana internă — retina — este nervoasă.

      Mediile transparente şi refringente sînt, pe lingă cornee, care şi ea joacă, un asemenea rol: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă. Umoarea apoasă (humor aqueus) este un lichid care se găseşte în camera anterioară a ochiului (camera bulbi anterior). Cristalinul (lens) este o lentilă  biconvexă,  care  reprezintă  elementul  variabil al sistemului optic al ochiului. Umoarea sticloasă (corpus vitreum) este o masă semilichidă, care umple cea mai mare parte a camerii posterioare a ochiului (camera posterior bulbi).

      Globul ocular se găseşte în orbită, la nivelul bazei acesteia. El se află separat de grăsimea lojei posterioare a orbitei (corpus adiposum orbitae) printr-o lamă conjunctivă, care îl înconjură pe partea sa posterioară, şi care este denumită capsula lui Tenon (vaginae bulbi). Ochiul este apărat în partea anterioară de cele două pleoape (palpebrae) care închid baza orbitei. Ele delimitează crăpătura palpebrală (rima palpebrarum), deschisă în timpul funcţionării aparatului vizual şi închisă în timpul somnului, cît şi atunci cînd asupra ochiului este proiectat un fascicul luminos prea intens etc. Suprafaţa anterioară a corneei este umectată de lacrimile secretate de glanda lacrimală (glandula la-crimalis). Ele se revarsă în fundurile de sac conjunctivale superioare (fornix conjunctivae) şi se răspîndesc pe suprafaţa anterioară a globului ocular prin mişcările de clipire ale pleoapelor. Lacrimile sînt evacuate în meatul inferior al foselor nazale (meatus naşi inferior) prin intermediul conductelor lacrimale (canaliculus lacrimalis), ale sacului lacrimal (saccus lacrimalis) şi ale canalului lacrimo-nazal  (dactus nasolacrimalis).

      Globul ocular se învîrteşte pe loc şi este îndreptat în direcţia obiectelor sau zonelor de explorat, cu ajutorul unor muşchi striaţi: muşchii drepţi (m. recti), şi muşchi oblici (m. obliqui). Mişcările celor doi globi oculari se produc coordonat (mişcările conjugate ale gl. oculari) pentru ca ambii ochi să exploreze simultan aceeaşi zonă din mediul înconjurător. Mecanismele de coordonare ale acestor mişcări asigură suprapunerea cîmpuri-lor vizuale şi viziunea binoculară. Excitaţiile luminoase recepţionate la nivelul ochilor sînt vehiculate înspre sistemul nervos central pe calea nervului optic (n. opticus),

Vascularizaţia ochiului este asigurată de artera oftalmică (a. ophthalmica) şi de venele oftalmice (vv. ophthalmicae). Toate formaţiunile descrise anterior, exceptînd vasele şi nervii, alcătuiesc anexele globilor oculari (organa oculi accessoria).

      Globul ocular (bulbus oculi) are o formă sferică. Această sferă nu este însă perfectă. în partea anterioară, corneea bombează, avînd o curbură mai accentuată ca restul ochiului. Raza de curbură a corneei este de 8 mm, pe cînd aceea a retinei de 11,5 mm.

      Pentru orientare şi pentru diverse localizări se întrebuinţează o serie de coordonate şi termeni, fără substrat anatomic propriu-zis. Astfel, globul ocular a fost comparat cu globul terestru. I se descrie un pol anterior (polus anterior) şi unul posterior (polus posterior), reprezentînd punctele lui cele mai proeminente în cele două direcţii. Linia dreaptă care uneşte cei doi poli se numeşte axul ochiului. Deosebim două axe, care reprezintă de fapt diametre. Axul extern al ochiului (axis bulbi externus) se întinde de la punctul cel mai proeminent al feţei anterioare a corneei la punctul cel mai proeminent al segmentului posterior al globului ocular. El măsoară circa 24 mm. Axul intern al ochiului (axis bulbi internus) uneşte faţa poste-rioară a corneei din dreptul punctului celui mai proeminent al acesteia cu faţa anterioară a retinei, de asemenea în dreptul punctului celui mai retras al porţiunii posterioare a acesteia. Axul intern este de aproximativ 21—22 mm. Cele două axe coincid cu ceea ce se numeşte axul optic al sistemului ocular (axis opticus), care trece de asemenea prin cei doi poli.

      Trebuie să facem o diferenţă între axul optic şi cel vizual. Acesta din urmă se întinde între obiectul fixat de privirea noastră şi punctul viziunii maxime de pe retină, situat în fovea centralis. Cele două axe se întretaie la nivelul cristalinului sub un unghi ascuţit, de valoare mică. Linia circulară trasată pe suprafaţa globului, situată la egală distanţă de cei doi poli se numeşte ecuator (equator). El împarte ochiul în două hemisfere egale. Meridianele (maridiani) sînt linii circulare care trec prin cei doi poli şi ecuator. Se fac referinţe mai ales la meridianul vertical şi la cel orizontal. Diametrul transversal al ochiului este de 23,5 mm, iar cel vertical de 23 mm. Deci globul este uşor turtit de sus în jos.

Vizualizat: 5226     Download: 1816

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018