...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [50]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [61]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [7]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [14]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [29]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [33]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [23]
Genetica umana [35]
Geriatrie [1]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [24]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [51]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [12]
Neurologie [24]
Neonatologie [5]
Nursing [6]
Obstetrica [25]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [86]
Pneumologie [31]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [27]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [22]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Cardiologie

Criză hipertensivă


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

-Sub noţiunea generică de criză hipertensivă sunt definite acele forme de hipertensiune arterială brusc instalate sau forme de hieprtensiune arterială care au asociat fenomene de insuficienţă cardiacă congestivă, encefalopatie hipertensivă.

-Encefalopatia hipertensivă asociază cefalee de intensitate crescută, greaţă, vărsături, tulburări vizuale, confuzie mentală, dezorientare temporo-spaţială, tulburări de memorie, convulsii generalizate, localizate, semne neurologice de focar, ataxie, hemiplegie tranzitorie cu afazie, pareza facială etc.

-Măsurarea valorilor presiunii arteriale arată valori mai mari de 180/110 mmHg, cu tendinţă la creştere rapidă.

Etiologia HTA la copil

A. HTA esenţială 5-10%.

B. HTA secundară 90-95%.

  - HTA renovasculară: stenoza de arteră renală, tromboza arterei   renale, tromboza de venă renală, boli inflamatorii a vaselor renale   (vasculitele sistemice).

  - Nefropatii parenchimatoase: GNC primare-secundare, bolile de   colagen, pielonefrita cronică, displazii renale, polikistoza renală,   sindromul hemolitic-uremic, neoplasme renale etc.

  - Cauze cardiovasculare: coarctaţia de aortă.

  - Cauze endocrine: cushing primar, secundar, neuroblastom,   feocromocitom, corticoterapia prelungită, sindromul adenogenital,   sindromul Conn, hipertiroidism.

  - Cauze metabolice: hipercalcemia idiopatică, hipercalcemii   secundare, porfiria acută intermitentă.

  - Cauze neurologice: sindromul de hipertensiune intracraniană,   disautonomia familială.

  - Cauze mai rare: intoxicaţia cu metale grele (Pb, Hg), disgenezia   gonadică, pseudoxantoma elasticum.

În pediatrie ponderea mare a hipertensiuni arteriale secundare obligă practicianul la o analiză amănunţită a cauzelor acestei entităţi, şi numai după ce au fost excluse toate posibilităţile să se afirme diagnosticul de hipertensiune arterială esenţială.

Investigaţii paraclinice în vederea stabilirii etiologiei HTA:

1. HTA renovasculară

  - echografie abdominală

  - urografie

  - renoscintigramă

  - computer tomografie

  - dozarea activităţii reninei plasmatice

  - angiografie renală selectivă

2. HTA secundară unei nefropatii parenchimatoase

  - echografie abdominală

  - urografie

  - renoscintigramă

  - clearence glomerular

  - ionogramă serică–urinară

  - puncţie biopsie-renală

3. HTA secundară hipercorticismului:

  - eliminări urinare de 17-HO şi 17 cetosteroizi

  - cortisol seric

  - test de inhibiţie cu dexametasonă

4. HTA secundară hiperaldosteronismului primar:

  - ionogramă urinară

  - echilibru acido-bazic

  - aldosteron plasmatic

  - activitatea reninei plamatice

5. HTA secundară feocromocitomului:

  - dozarea urinară de catecolamine, acid vanilmandelic,   metanefrină

  - test terapeutic la regitină

  - teste de provocare cu tiramină, histamină, glucagon

  - radiografie toracică (pentru sediu)

  - urografie endovenoasă (pentru sediu)

  - aortografie abdominală, retro-pneumoperitoneu (pentru sediu)

  - dozarea catecolaminelor din vena cavă inferioară

 

Tratamentul crizei hipertensive

Esenţial:

  - se aplică totdeauna situaţiilor ameninţătoare;

  - bolnavul se va interna obligatoriu;

  - dacă se exclude o urgenţă vitală (stare de rău convulsiv, edem pulmonar acut) care impun o scădere rapidă a valorilor tensionale, scopul terapiei va fi reducerea valorilor tensionale în zona de siguranţă în aproximativ 1 oră, şi apoi în zona normalului în următoarele 24-48 de ore.

  - terapia farmacologică va folosi vasodilatatoare cu acţiune rapidă, trecându-se ulterior la o medicaţie de fond orală.

Tratament farmacologic

 

Inhibitorii canalelor de calciu

  - Inhibitorii canalelor de calciu reprezintă medicaţia cea mai utilizată, inducând o vasodilataţie şi o diminuare a rezistenţei vasculare periferice prin inhibarea influxului transmembranar de calciu la nivelul celulelor musculare din peretele arterial.

Nifedipina  Se va folosi pe cale sublinguală (de preferinţă) sau orală. Se recomandă o primă doză test de 0,25 mg/kg, urmată eventual de creşterea dozei până la 1mg/kg/doză, doze ce se pot repeta de 4-6 ori pe 24 de ore. Efectul se obţine în 15-30’ pe cale sublinguală şi într-un interval mult mai mare pe cale orală. Durata de acţiune 4-6 ore. Efectele secundare sunt fără gravitate: cefalee, vărsături, greaţă, vasodilataţie cefalică, tahicardie. Edeme ale membrelor inferioare sunt posibile după tratament îndelungat. Debitul cardiac este constant sau chiar crescut, motiv pentru care insuficienţa cardiacă nu constiuie o contraindicaţie. Calea de metabolizare şi eliminare este hepatică, motiv pentru care dozele nu se reduc în insuficienţa renală. O moderată creştere a nivelului noradrenalinei şi reninei plasmatice este posibilă, probabil prin stimulare simpatică secundară vasodilataţiei.

Nicardipina  -se preferă să se folosească ori de câte ori hipertensiunea este severă, bolnavul fiind critic pe plan neurologic şi hemodinamic. Nicardipina are avantajul administrării parenterale, comparativ cu Nifedipina. Doza de rutină este de 0,5-3 mg/kg/min. În caz de urgenţă vitală se poate folosi doză de 10-20 mg/kg/min, administrată într-un interval de 10 minute, urmată de perfuzie continuă. Are dezavantajul efectului de scurtă durată, în medie de 30 de minute. Comparativ cu nifedipina este mai puţin tahicardizantă. La pacienţii transplantaţi există riscul creşterii concentraţiei plasmatice a ciclosporinei cu toxicitate secundară.

Labetalolul

Are efect alfa şi betablocant, antrenând o vasodilataţie importantă cu reducerea rezistenţelor vasculare periferice.

Ca şi toate b blocantele este contraindicat în formele severe de insuficienţă cardiacă, bloc atrioventricular şi se va folosi cu prudenţă în astmul bronşic.

În situaţii de urgenţă se va folosi calea parenterală –intravenoasă, fie sub formă de bolus în doze crescânde, urmată de o perfuzie continuă cu doze de 2-8 mg/kg/24 ore, maxim 15-25 mg/kg/24 ore. Debutul acţiunii este rapid la 5 minute, cu efect ceva mai lung după oprirea administrării perfuziei. Principalul efect secundar este riscul de brahicardie –cu hipotensiune impunând administrarea de atropină (10-20 mg/kg intravenos). Alte efecte secundare sunt starea de rău, senzaţia de căldură. Pentru monitorizarea efectelor secundare s-ar impune înregistrarea ECG continuă la doze > 8 mg /kg/ 24 ore. Alteori în caz de insuficienţă renală se poate decela posibilitatea de hiperkaliemie, alături de creşterea nivelului de catecolamine urinare, motiv pentru care se va opri administrarea lui pentru cel puţin 3 zile când se impune dozarea catecolaminelor urinare (ex: feocromocitom).

Vasodilatatoare cu acţiune directă

  Aceste substanţe vasodilatatoare acţionează direct la nivelul fibrelor musculare din peretele arterial.

Nitroprusiatul de sodiu –are acţiune imediată, efectul cedând odată cu oprirea administrării. În caz de insuficienţă cardiacă diminuă pre şi postsarcina.

Utilizarea prelungită, în caz de insuficienţă renală expune riscului de acumulare şi intoxicaţie cu thiocianaţi, ceea ce impune dozarea zilnică a nivelului sanguin a thiocianatului.

Doza este 1-8 mg/kg/min, sub monitorizare continuă a presiunii arteriale într-un serviciu de terapie intensivă, la valori mai mici de 120 mmHg valoare sistolică se impune stoparea administrării Nitroprusiatului.

Efecte secundare: hipotensiune, vărsături, tahicardie.

Vizualizat: 37     Download: 11

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018