...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [50]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [61]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [7]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [14]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [29]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [33]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [23]
Genetica umana [35]
Geriatrie [1]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [24]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [51]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [12]
Neurologie [24]
Neonatologie [5]
Nursing [6]
Obstetrica [25]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [86]
Pneumologie [31]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [27]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [22]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Cardiologie

Dereglarile de ritm


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

Dereglările de ritm sunt tulburări în formarea şi conducerea impulsului electric către
miocardul contractil şi se datorează anomaliilor izolate sau asociate ale generării conducerii
impulsului electric.
Anatomia sistemului de conducere:
Inima constă din 2 structuri esenţiale :
 Ţesutul excitoconductor;
 Miocardul contractil (99% din masa miocitelor cardiace ).
Nodul sinusal (Keith-Flack) localizat între locul de vărsare a venei cave superioare şi atriul drept,
fiind pacemarker-ul dominant, generînd activitatea inimii în mod normal.
Sructura NS:
 Celule P
 Celule T
 Reţea de fibre colagene.
Inervaţia NS:
 Intranatal este asigurată de filete parasimpatice;
 Postnatal- inervaţie simpatică.
Căi atriale internodale: - leagă NS de nodulul atrioventricular, transmiţînd potenţialul electric
la cele 2 atrii:
 Fascicolul Bachmann (NS+AS);
 Facicolul Wenckebach (NS+NAV):
 Facicolul Thorel (NS+ NAV partea posterioară).
Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) – pacemarker secundar al inimii situat la nivelul
endocardului AD.
Facicolul His continuă din partea anterioară a NAV şi se divide sub marginea anterioară a
septului membranos:
 Fascicolul drept;
 Fascicolul anterior stîng;
 Fascicolul posterior stîng (reţeaua Purkinje).
Căi accesorii de conducere (la persoane cu implicaţii patologice):
 Fascicolul AV Kent;
 Fascicolul AV nodale James;
 Fibre Mahaim;
 Conexiuni fascicoloventriculare.
Fibrele Purkinje continuă ramurile fascicolului His.
Noţiuni de electrofiziologie.
În repaus, în interiorul celulelor cardiace există un potenţial electric negativ (-80-90mV),
excitaţie făcând NS şi NAV; în raport cu un electrod de referinţă plasat la exteriorul celulei.
Potenţialul de repaus al membranei este deteminat de distribuţia ionilor de caliu de ambele părţi
ale membranei. Activitatea celulelor cardiace produce o mişcare a ionilor prin membrane,
realizând o depolarizare tranzitorie numit potenţial de acţiune, care variază în funcţie de tipul
ţesutului cardiac.
PA al sistemuli His-Purkinje şi al miocardului ventricular are 5 faze:
 Depolarizare rapidă - faza 0- determinat de influxul ionilor de natriu intracelular, urmat
de un influx al ionilor de calciu (lent), producând curent lent spre interior;
 Depolarizare rapidă - faza I- inactivarea canalelor de natriu şi deschiderea canalelor de
calciu şi caliu;
 Faza de platou - faza II - deschiderea a mai multor tipuri de canale, cu intrarea spre
interiorul celulei a ionolor de calciu, natriu, clor şi ieşire spre exterior al kaliului.
2
 Repolarizare lentă - faza III- reprezentat de ionii de calciu, care intră prin canalele de tip
L şi T, iar cel de ieşire este reprezentat de ionii de kaliu prin 3 canale (ultrarapid, rapid
lent).
 Potenţialul de repaus - faza IV - activarea Na- K-ATP-azei cu eliberarea a 3 ioni de Na şi
introducerea intracelular a 2 ioni de K, creând un flux de sarcini pozitive spre exteriorul
celulei.
Etiologia tulburărilor de ritm.
 Imaturitatea ţesutului nodal;
 Malformaţii ale sistemului nodo-hisian;
 Distensia cardiacă cronică cu leziuni structurale nodale (cardiopatii congenitale sau
dobîndite);
 Boli miocardice directe (miocardite acute, tulburări ale metabolismului hidroelectrolitic,
intoxicaţie digitalică, tumori miocardice, boli neuromusculare, tireotoxicoză, mixedemul,
boli de colagen);
 Dereglări funcţionale ale sistemului nervos;
 Maladiile sistemului nervos şi vegetativ;
 Boala ischemică;
 Hipoxia, hipoxemia de diferite cauze;
 Acţiunea substanţelor toxice asupra cordului;
 Toxicitate cu remedii medicamentoase;
 Aritmii consecutive chirurgiei cardiace;
 Boli genetice (mucopolizaharidoze, mucoviscidoza, sdr. Marfan, sdr. Ehlers-Danlos,
tahicardia paroxistică supraventriculară cu/fără WPW, bloc AV, fibrilaţie atrială,
bradicardie sinusală).
Clasificarea tulburărilor de ritm:
I. Tulburări în formarea impulsului:
o Dereglarea automatismului NS:
 Tahicardie sinusală
 Bradicardie sinusală
 Aritmie sinusală
 Centrul rătăcitor intracentral
 Sindromul nodului sinusal bolnav
o Disritmii cu predominarea automatismului heterotrop:
 Extrasistole: atriale, nodale, ventriculare, aloritmice,
precoce, tardive, politope, polimorfe.
 Tahicardie paroxistică supraventriculară (atrială şi
atrioventriculară), ventriculară
 Tahicardie neparoxistică (atrială cu şi fără bloc,
atrioventriculară şi ventriculară
 Fluter atrial
 Fibrilaţie atrială
 Fluter şi fibrilaţie ventriculară.
II. Tulburări de conducere a impulsului:
1. Bloc sinoatrial
2. Bloc interatrial
3. Bloc gr.I
4. Bloc gr.II
5. Bloc gr.III: supra-, intra-, infrahisian
6. Blocuri intraventriculare mono-, bi-,
trifasciculare.
III. Tulburări asociate în formarea şi conducerea impulsului:
3
 Disociaţia AV
 Parasistolia
 Sindromul de pereexcitaţie.

Vizualizat: 31     Download: 10

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018