...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [37]
Biochimie Clinica [7]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [9]
Boli infectioase la copii [17]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [50]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [61]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [7]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [14]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [29]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [41]
Fiziopatologie [33]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [23]
Genetica umana [35]
Geriatrie [1]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [4]
Hematologie [24]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [51]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [12]
Neurologie [24]
Neonatologie [5]
Nursing [6]
Obstetrica [25]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [4]
Parazitologie [5]
Pediatrie si Puericultura [86]
Pneumologie [31]
Psihiatrie [46]
Psihologie [16]
Radiologie si Imagistica [35]
Reumatologie [27]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [22]
Urgențe medicale [30]
Urologie [18]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Cardiologie

Vasculite si vasculopatii


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

Vasculitele  -  grup heterogen de maladii,  caracterizată de leziuni inflamatorii şi necrotizante ale peretelui vaselor (cu sau fara alterarea integritaţii acestuia), proces patologic ce provoacă în consecinţă tulburări ischemice în ţesuturile şi organele irigate de vasele afectate. (Semencova E.N. 1988, Lie T.J. 1988, Boloșiu H 2001) .

•Spectrul vasculitelor este foarte variat, include mai multe entităţi nozologice, individualizate  în primul rînd de expresia lor clinică, de organele şi sistemele afectate prioritar, de modificările prezente în investigaţiile de laborator şi instrumentale.

•Există şi numeroase “overlap” – uri, atît clinice cît şi paraclinice, între aceste maladii, dat fiind mecanismul patogenetic în mare parte comun

•    Vasculitele se dezvoltă datorită în primul rînd migraţiei leucocitelor şi leziunilor provocate de ele.

•    Inflamaţia vasculară se exprimă atît prin manifestări clinice consecutive îngustării sau ocluziei lumenului vascular cu ischemia ţesuturilor tributare cît şi  prin semne şi simptome generale de inflamaţie.

•    Peretele vascular poate fi sediul unei inflamaţii cu infiltrat celular şi necroză fibrinoidă (vasculita granulematoasă). 

•1554 – A.Saporta “aneurisme luetice”

•Studii mai serioase şi veritabile – au apărut cu cel mult 150 ani în urmă.

•În 1755  Michaelis şi Martani descriu primul caz de vasculită sistemică. În 1966 Kussmaul şi Maier au relatat cazul unui pacient de 27 ani cu nefrită, dureri abdominale, neurită, pe care au denumit-o poliarterită  nodoasă, subliniind caracterul transmural și polifocal al inflamației.

•În 1837 Schonlein şi ulterior – 1874 Henoch, au descris purpura care le poartă numele.

•În 1852 Rokitansky descrie trăsăturile clinice caracteristice ale poliarteritei nodoase.

•Cercetări aprofundate în această maladie le aparţin lui Kussmaul şi Maier în 1966. Marea majoritate a vasculitelor au fost identificate începînd cu secolul XX. 

•1908 Takayasu descrie modificările ischemice, rezultat al arteritei care-i poartă numele.

•Descrierile vasculitelor continuă cu granulomatoza Wegener, boala Behcet, sindromul Churg Strauss (1951), vasculitele prin hipersensibilizare (1984),

Epidemiologie

•Datele epidemiologice referitor la vasculite nu sînt numeroase. 

• Se estimează orientativ o incidenţă a vasculitelor  sistemice în general între 0,4 şi 14 cazuri la 100 000 populaţie.

Incidenţă ceva mai mare în rîndul bărbaţilor.

•Se întîlnesc la orice vîrstă, dar preferenţial între 30 şi 50 de ani.

• Există însă şi  diferenţe de vîrstă, de gen, de etnie şi de răspîndire geografică în anumite forme de vasculite sistemice (ex. Kawasaki)

•Frecvenţă mai înaltă s-a observat iarna şi primăvara.

Faptul este cauzat de lipsa unei clasificaţii  unanime, de  cunoştinţele insuficiente despre etiologia şi mecanismul de dezvoltare al acestor maladii, de prezenţa unor situaţii de diagnostic dificile, diverse overlap-uri între manifestările clinice ale diferitor variante de vasculopatii.

Tendinţă certă de creştere a incidenţei vasculitelor sistemice în rîndul populaţiei generale – atît datorită perfectării posibilităţilor de diagnostic cît şi a creşterii fireşti.

Timp îndelungat termenul de “periarteriită nodoasă” servea drept noţiune de ansamblu pentru practic toate formele de vasculite sistemice,

P.Zeek (1952) propune termenul de “vasculiă necrotizantă” şi “vasculită prin hipersensibilizare”.

Au fost utilizate criterii diferite: calibrul vaselor afectate, mecanismele patogenetice dominante, existenţa unei alte afecţiuni căreia vasculita i se poate circumscrie, etc.

Totuși, în absenţa unor examene paraclinice specifice, marea majoritate a clasificărilor s-au bazat pe tipul şi dimensiunile vasului afectat.

Deoarece numărul sindroamelor descrise a crescut, au apărut noi cunoştinţe în etiopatogenia maladiilor (ANCA, CIC, crioglobuline), a fost necesară o clasificare, care să permită diferenţierea între ele.

În 1994, un grup internaţional de experţi, publică clasificarea vasculitelor adoptată la Conferinţa de la Chapel Hill ( “Chapel Hill Consensus Conference on the Nomenclature of Systemic Vasculitis”) (CHCC) care se bazeaza pe caracteristici clinice şi histopatologice, calibrul vaselor predominant afectate, prezenţa markerilor  serologici şi a altor fenomene imune, ca de exemplu depunerea de complexe imune demonstrata imunohistochimic. Această clasificaţie elaborează definiţiile şi criteriile a 10 forme de vasculite, iar unul din avantajele ei – a fost propusă includerea testului ANCA un marker semnificativ în diagnosticul vasculitelor.

Procesul inflamator din peretele vascular poate avea character:

Idiopatic  (vasculitele sistemice)

sau

Secundar  (în maladiile sistemice ale ţesutului conjunctiv, tumori, infecţii şi al.)

 

•2012 Revised International Chapel Hill Consensus Conference Nomenclature of Vasculitides

Scopul CHCC2012

•A îmbunătăți nomenclatura CHCC1994, prin schimbarea denumirii și definițiilor, după caz, și a se adauga  categorii importante de vasculita, care nu au fost incluse în CHCC1994.

•  Nomenclatura si definitiile  CHCC2012 nu ofera criterii de diagnostic si de clasificare, dar ofera un cadru de deducere riguros si verificare a acestor criterii

•S-a incercat inlocuirea eponimilor cu termeni noneponimici, atunci cind primii induceau in eroare asupra patofiziologiei maladiei

•Nomenclatura CHCC clasifica vasculitele in baza unei combinații de caracteristici care separa diferitele forme de vasculita în categorii definibile.

•Nomenclatura CHCC nu include vasculitele determinate de invazia si multiplicarea directa a mc/o in peretele vascular.

Vase mari: aorta si ramurile ei principale, si venele analoage;

Vasele medii: vasele viscerale principale si ramurile lor initiale

Vasele mici: arterele, arteriolele, capilarele, venulele și venele intraparenchimatoase.

Unele vasculite de vase mici sau mari pot sa afecteze arterele mijlocii, dar vasculitele de vase mari şi mijlocii nu afecteaza arterele mai mici.

 

•Clasificarea CHCC2012 (1)

Vasculita vaselor mari

•Arterita Takayasu (ATK)

Arterita giganto- celulara (AGC)

Vasculita vaselor medii

•Poliarterita nodoasă (PAN)

•Boala Kawasaki (BK)

 

Vasculita vaselor mici

     - Vasculite ANCA asociate  (VAA)

•Poliangiita microscopica (PAM)

Granulomatoza cu poliangiita (Wegener) (GPA)

Granulomatoza eozinofilica cu poliangiita (Churg-Strauss) (GEPA)

     - Vasculite cu complexe imune (VCI)

•Boala anticorpilor anti-membrana bazala glomerulara (anti-MBG)

•Vasculita Crioglobulinemica (VC)

Vasculita cu IgA (Henoch-Schonlein) (VIgA)

•Vasculita urticariană hipocomplementemica (HUV) (anti-C1q vasculita)

 

Vasculita vaselor de calibru variat

•Boala Behcet (BB)

•Sindromul Cogan (SC)

Vasculita unui singur organ

•Angiită leucocitoclastică cutanată

•Arterita cutanată

•Vasculita primara a SNC

•Aortita izolată

•altele

Vizualizat: 93     Download: 31

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018