...





                        

Anatomia omului [66]
Anatomia topografica [30]
Anestezie/Reanimare [17]
Alergologie [10]
Biochimia [38]
Biochimie Clinica [8]
Biofizica [12]
Biologie moleculara [28]
Biostatistica [7]
Boli Infectioase [12]
Boli infectioase la copii [27]
Boli profesionale [1]
Cardiologie [54]
Chimie bioorganică [4]
Chirurgie [65]
Chirurgia OMF [4]
Chirurgia pediatrica [15]
Cultura comunicarii [0]
Kinetoterapie [10]
Dermatologie [32]
Ecologie [2]
Endocrinologie [15]
Epidemiologie [9]
Examen de Stat USMF [18]
Farmacologie [30]
Filosofie si bioetica [17]
Fiziologia umana [42]
Fiziopatologie [37]
Ftiziopneumologie [11]
Gastroenterologie [34]
Genetica umana [39]
Geriatrie [2]
Ginecologie [22]
Igiena generala [29]
Imunologie [9]
Hematologie [31]
Hepatologie [5]
Histologie [17]
Medicina interna- Terapie [61]
Medicina de Familie [22]
Medicina de Laborator [1]
Medicina Militara [3]
Medicina legala [6]
Medicina sociala [2]
Microbiologie [14]
Morfopatologie [40]
Nefrologie [28]
Neurologie [25]
Neonatologie [16]
Nursing [7]
Obstetrica [28]
Oftalmologie [11]
ORL [10]
Oncologie [9]
Parazitologie [11]
Pediatrie si Puericultura [156]
Pneumologie [37]
Psihiatrie [56]
Psihologie [24]
Radiologie si Imagistica [38]
Reumatologie [33]
Sexologie [1]
Stomatologie [33]
Traumatologia si ortopedia [24]
Urgențe medicale [32]
Urologie [24]




Однажды твоя жизнь будет оценена не по тому сколько денег ты заработал и сколько у тебя машин. А по тому как ты повлиял на чью-то жизнь...


Ar putea sa te intereseze:


Chirurgie

Chistul hidatic hepatic


·

   Medtorrents este comunitate libera, de acea Download-ul este gratuit.

   Puteti expedia materialele Dvs pe mail: admin@medtorrents.com

 

  Formaţiunile chistice se diferenţiază foarte bine de tumorile solide prin tehnicile moderne de imagistică, cu excepţia unor tumori maligne care pot avea centrul lor necrotizat şi în felul acesta să mimeze chistul.

Chistul hidatic al ficatului (CH)

Introducere

  CH este foarte larg distribuit pe planetă, existând zone cu infestaţie puternică, în special unde predomină creşterea oilor: America de Sud, Argentina şi Uruguay, unde infestaţia este de ordinul 17-18 la 100.000 de locuitori; zone cu infestaţie mare există şi în Europa (în Corsica de exemplu 13 la 100.000), în ţările bazinului mediteranian. În ţările civilizate, de exemplu Franţa, incidenţă chistului hidatic este de 4 la 100.000.

Istoria naturală a parazitului: de la infestaţie la chist hidatic

 

  Viermele adult este cestodă din genul Echinococcus, varianta granulosus, tenie hermafrodită, măsurând 2-4 mm lungime. Acest vierme trăieşte în intestinul cîinelui domestic în număr foarte mare !

  Plecând de la această gazdă definitivă, ciclul de reproducere necesită prezenţa unei gazde intermediare, cel mai adesea oaie sau vacă.

  Ouăle parazitului conţinute în “inelele” terminale ale teniei sunt eliminate în fecalele principalei gazde, aceste ouă de 30-40 microni fiind răspândite pe sol, de unde ele vor fi “absorbite” de gazda intermediară ierbivoră.

  În stomacul acestora ouăle se eliberează, iar embrionii hexacanţi, prin cele 6 cârlige se vor fixa în peretele intestinal, îl perforează şi ajung în sistemul circulator portal, apoi “migrează” în ficat, primul filtru şi cel mai eficace, unde sunt reţinuţi 50-60%. Alte localizări posibile sunt:

  »plămâni (20-30%)

  » os-creier-inimă (5-10%)

  În ficat, embrionul îşi pierde cârligii, suferă procesul de veziculare, care-l transformă în larvă (metacestod), uneori enormă (20 cm diametru), care produce la rândul său scolecşi multiplii.

Structura şi creşterea chistului hidatic constituit

  Structura chistului hidatic hepatic este complexă. Ea rezultă din conflictul între ţesutul receptor al gazdei şi larvă.

  În timpul ingestiei de măruntaie, de către carnivore, scolecşii vor da naştere din nou la tenii adulte (boală inaparentă), ceea ce reconstituie un nou ciclu evolutiv, plecând de la gazda definitivă.

  Trebuie notat că, în unele situaţii, scolexul eliberat din vezicula originară poate da direct naştere la alţ scolecşi fără tenie intermediară.

  Omul ia locul gazdei intermediare habituale, oaie sau vacă, prin contact direct cu câinii infestaţi sau contact indirect, prin consumul de apă sau alimente contaminate.

  Parazitul evoluează la om până la forma sa larvară chistică, ceea ce reprezintă, deci, un veritabil “impas biologic”.

Studierea şi creşterea chistului hidatic constituit

 

  Structura chistului hidatic a ficatului este complexă. Ea rezultă din conflictul între ţesutul receptor al gazdei şi larvă.

 

  “Orice chist hidatic cuprinde două părţi de luat în consideraţie: parazitul echinococic vezicular şi chistul adventicial care-l înconjoară” (F. Dévé).

Hidatida

  Chistul “tânăr”, cuprinde un “buzunar” (pungă), cel mai adesea circular sau uşor ovalar, cu două membrane distincte şi conţinut lichidian: hidatida (Martin şi Feldmann).

  Membrana germinativă sau membrana proligeră, cea mai internă, este o membrană granuloasă, nucleată, destul de fină, producând muguri, care vor deveni vezicule, în care se formează scolecşi, cu 4 ventuze şi o singură coroană de cârlige foarte rezistente. Aceste vezicule “fiice” (denumite endogene) pot rămîne ataşate de membrana germinativă sau eliberate în vezicula principală.

  Scolecşii pot fi eliberaţi direct şi să formeze în cavitatea principală “sable hydatique” (nisip, sediment hidatic), puternic infectantă: există 400.000 scolecşi/mm3 de “sablă hidatică” şi se estimează că un litru de lichid hidatic conţine un centrimetru cub de “sablă hidatică”.

  În jurul acestei membrane proligere, membrana externă a parazitului ia numele de membrană cuticulară, netedă, stratificată, caracterizată prin reacţia PAS. Această cuticulă este o membrană semi-permeabilă, care permite să treacă serul, cristaloizii şi anumite peptide, permiţând astfel o ultrafiltrare care va constitui lichidul conţinut în punga hidatică.

Vizualizat: 230     Download: 96

Comentarii:


avatar


Materiale noi pe site:



Cele mai citite materiale:



  
Design by Dr. wikko © 2018